Exclusiv
Războiul vinului preoţesc de 2 milioane euro. Teodosie a adjudecat Crama lui Marghiol la o licitaţie trucată din 11 iulie 2016 (documente)
Situaţie de comă în litigiul dintre arhiepiscopul Teodosie şi omul de afaceri Niculae Marghiol, proprietarul Cramei Nazarcea şi fost director la Ferma Arhiepiscopiei Tomisului din aceeaşi localitate, Nazarcea! În timp ce Marghiol executa silit Arhiepiscopia pentru a redobândi folosinţa unor depozite din Cramă, ocupate cu 60 de vagoane de vin „preoţesc”, Teodosie punea mâna pe întreaga Cramă, la o licitaţie organizată de o executoare trimisă în judecată pentru practici de tip abuziv. Pe 11 iulie 2016, un împuternicit al ierarhului s-a bătut în oferte cu un consilier al aceleiaşi instituţii bisericeşti, trimis să joace, ilegal, rolul de mână moartă. Colac peste pupăză, Crama nu putea fi executată, deoarece era sub sechestru judiciar, instituit de Parchetul Judecătoriei Constanţa, pe 9 februarie 2016.
Zorii unei relaţii: Teodosie îl angajează pe Marghiol director la Nazarcea
Relaţia oficială dintre Marghiol şi Teodosie a început pe 19 aprilie 2010. La acel moment, ierarhul Tomisului l-a angajat pe omul de afaceri ca director general al Sectorului administrativ al Eparhiei Tomisului şi administrator al Fermei Nazarcea (activ smuls din patrimoniul societăţii Nazarcea-Ovidiu SA, prin Hotărârea Guvernului 300/2002, şi dat în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Tomisului, în vederea susţinerii unui aşa-zis program social-filantropic). Pe terenul de 350 de hectare al Fermei Nazarcea, rămas în proprietatea publică a statului dar acordat în folosinţă gratuită preoţilor de la Constanţa, se aflau, în 2010, pomi fructiferi şi viţă de vie… pe suprafeţe reduse. Cea mai mare parte din plantaţiile istorice fuseseră defrişate sau distruse prin neîngrijire.
La scurt timp după numirea lui Marghiol ca director-general, Arhiepiscopia Tomisului a fondat Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, cu sediul la Ferma Nazarcea (CIF: 26885550, Act Autorizare: Decizia 108/01.05.2010). Cu această ocazie, Marghiol a fost numit administrator al Aşezământului, cu un salariu de 5.000 de lei pe lună, stabilit nu prin contract de muncă, aşa cum era legal, ci printr-o decizie semnată de Teodosie, Niculae Marghiol s-a apucat să investească banii săi personali la ferma lui Teodosie, în virtutea unei înţelegeri verbale că va primi o cotă-parte din producţie.
Cu buza umflată
În noiembrie 2010, la finele anului agricol, relaţia dintre Teodosie şi Marghiol era deja pe butuci. Administratorul Fermei Nazarcea dădea publicităţii un memoriu pe care îl adresase Patriarhului Daniel, în care arăta, printre altele: „Am obţinut promisiunea fermă din partea ierarhului că-mi voi recupera banii din veniturile Eparhiei, motiv pentru care am demarat în primăvara acestui an o serie de investiţii la ferma Nazarcea, din surse proprii, în scopul rentabilizării producţiei (am stropit pomii şi via pentru că erau pline de viermi când am ajuns eu acolo), iar când mi-am cerut drepturile salariale şi drepturile cuvenite din producţie, am fost luat în primire de preotul Poalelungi, sub pretextul că nu aş fi manageriat suficient de bine sectorul agricol şi ferma. Acesta m-a forţat să-mi dau demisia şi am cerut salariile neplătite de la angajare şi contravaloarea investiţiilor personale, care totalizează suma de 170.000 de lei”.
Marghiol cumpără crama
Pe 30 noiembrie 2011, Niculae Marghiol a cumpărat, de la societatea în lichidare Nazarcea-Ovidiu SA, 26 de clădiri care aparţinuseră Fermei 17 Nazarcea, prin Contractul autentificat sub nr. 4187 de notarul public Doina Gheorghe din Ovidiu. Activul reprezenta crama fostei societăţi intrate în faliment după ce plantaţiile ei au ajuns pe mâna preoţilor.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/CVC-Crama-Nazarcea1.pdf”]
Înainte de licitaţia organizată de lichidatorul Nazarcea-Ovidiu SA, Corina Curutz, o parte din depozitele cramei erau ocupate de vinul Arhiepiscopiei Tomisului. Este vorba de o cantitate de 634.751 litri de vin si 95.281 litri derivate din vin, care se afla în cramă la deschiderea procedurii de faliment. În anul 2008, Arhiepiscopia a câştigat, în contradictoriu cu SC Nazarcea-Ovidiu SA, o hotărârea judecătorească irevocabilă care îi confirma dreptul de proprietate asupra băuturilor alcoolice din cramă. Preoţii susţinuseră că vinul provenea din producţia anilor 2002-2005, când viile de la Nazarcea fuseseră cultivate de ei. Aflând de licitaţia prin care clădirile cramei fuseseră scoase la vânzare, Teodosie Petrescu a mutat vinul la SC Fruvimed Medgidia SA. Licitaţia cu strigare organizată de Corina Curutz a fost câştigată de Niculae Marghiol, care a cumpărat activele pe 30 noiembrie 2011, aşa cum arătam mai sus.
Teodosie îi dă vinul spre păstrare
La scurt timp după ce Marghiol a cumpărat crama, Teodosie s-a înţeles cu el să-i adăpostească vinul, în speţă 60 de vagoane, adus în răspăr de la Fruvimed Medgidia. Preţul stabilit a fost unul modic: 500 de lei pe lună, însă ulterior a fost majorat la 2.000 de lei pe lună. În timp, Teodosie a uitat pur şi simplu să mai achite chiria. Din acest motiv, pe 18 noiembrie 2015, Niculae Marghiol a deschis un proces de evacuare împotriva Arhiepiscopiei (Dosar 28689/212/2015). Cererea de evacuare a fost admisă prin Sentinţa Civilă 15486/18.12.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă, după ce apelul Arhiepiscopiei a fost respins de Tribunalul Constanţa pe 25 februarie 2016.
Reţinut de Parchet în ziua în care a câştigat, pe fond, cu Teodosie
Chiar în ziua de 18 decembrie 2015, când câştigase pe fond acţiunea de evacuare a Arhiepiscopiei din Crama sa, Marghiol a fost reţinut de Parchetul Judecătoriei Constanţa. Organele l-au încadrat drept suspect într-un dosar penal deschis pe 17 decembrie 2015, la ora 17,30, de Poliţia Oraşului Ovidiu, care constatase că „o persoană de sex masculin a comercializat un număr de 20 de tuburi de azbociment, de 4,5 m lungime şi 0,5 m diametru, în schimbul cărora a obţinut suma de 5400 lei, tuburi sustrase cu ajutorul utilajelor din subteranul solului, ce aparţine Arhiepiscopiei Tomisului (fostele ferme nr. 2 şi 8 ale SC Nazarcea-Ovidiu SA) dezafectând astfel reţeaua de irigaţii aflată în conservare.”. Suspectul nu a fost arestat preventiv, deoarece le-a prezentat anchetatorilor o adeverinţă semnată chiar de arhiepiscopul Teodosie, care atesta că „Marghiol Nicolae are dreptul să pătrundă în Ferma 8 pentru a scoate tuburi de azbociment, care nu sunt de folosinţă.”, susţinând în plus că că aşa se înţelesese verbal cu Teodosie ca să-şi recupereze banii investiţi la Ferma Nazarcea în anul 2010. Însă tuburile nu aparţineau Arhiepiscopiei, ci Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Adev-Teodosie-pt-Marghiol.pdf”]
Urmărit penal pentru vinul lui Teodosie. Crama a fost pusă sub sechestru…
Pe 22 decembrie 2015, Parchetul Judecătoriei Constanţa a extins urmărirea penală împotriva lui Marghiol pe motiv că acesta deţinea produse accizabile supuse marcării în afara antrepozitului fiscal. Cel mai probabil era vorba de vinul lăsat spre păstrare, pe bază de contract, de Arhiepiscopia Tomisului.
Pe 9 februarie 2016, Parchetul Judecătoriei Constanţa a emis o ordonanţă în Dosarul 18636/P/2015, prin care a dispus instituirea sechestrului asupra proprietăţilor lui Marghiol: o casă de locuit şi o magazie în Ciocârlia, două autoturisme şi crama de la Nazarcea. Conform dispoziţiei procurorului de caz, Giorgiana Violeta Apostol, „obiectele sechestrate urmează a se păstra până la ridicarea sechestrului (…) în custodia inc. Marghiol Niculae.”.
… dar poliţiştii de la Ovidiu au uitat să înscrie măsura la Cartea Funciară
Totodată, procurorul de caz a instituit în sarcina organelor de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei Oraşului Ovidiu obligaţia de a înscrie sechestrul la instituţiile abilitate. Casa, depozitul şi maşinile lui Marghiol au fost înscrise sub sechestru. Nu şi crama de la Nazarcea, care a fost scăpată din vedere.
Pe 11 mai 2016, Judecătoria Constanţa a autorizat un executor judecătoresc să pună în executare sentinţa civilă de evacuare, obţinută de Marghiol împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. La un moment dat, presa locală constănţeană relata că executorul Cătălina Rusu, angajată de Marghiol, pune sigiliu pe depozitele Cramei Nazarcea.
După două luni împlinite fix, pe 11 iulie 2016, un alt executor judecătoresc, Silvia Laura Bogăţie, organiza o licitaţie cu strigare pentru vânzarea Cramei lui Marghiol, la cererea creditorului Adev Oil SRL Constanţa, o firmă specializată în vânzarea de pesticide pentru agricultură, deţinută de un fost director al Direcţiei Agricole Constanţa, Mihalache Gheorghiu, şi de Aurica Bratu, soţia vameşului Liviu Bratu.
Marghiol cumpărase pesticide de la această societate în anul 2012, în valoare de 100.000 de lei. Deşi la un moment dat Marghiol a achitat suma în cauză, societatea a aplicat clauza de penalizare prevăzută în contract, ceea ce a făcut ca debitul restant să ajungă, în ziua executării silite, la o valoare de aproape şase ori mai mare: 588.805 lei.
Teodosie cumpără crama la o licitaţie trucată
Pe 11 iulie 2016, la ora 15, s-a desfăşurat licitaţia cu strigare, la biroul Silviei Bogăţie. La strigare au participat Arhiepiscopia Tomisului, prin reprezentant legal Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop, la rândul său reprezentat prin împuternicitul Cezar Axinte, preot şi consilier canonico-juridic al instituţiei, precum şi persoana fizică Ştefan Aurelian. Cel din urmă nu îi era chiar străin arhiepiscopului.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/08/Bogatie-pt-Teodosie.pdf”]
Deşi menţionat ca simplă persoană fizică, Ştefan Aurelian era chiar administratorul Aşezământului Monahal Sf. Ap. Andrei, persoană juridică înfiinţată de Arhiepiscopia Tomisului, în scopul exploatării Fermei Nazarcea. În plus, acelaşi Ştefan Aurelian fusese consilier economic la Arhiepiscopie, în mai multe mandate, începând cu anul 2006, iar pe 10 iunie 2016 depusese la Oficiul Registrului Comerţului o cerere de înfiinţare a Cooperativei Agricole Tomis, cu sediul în satul Culmea (Nazarcea), în care apărea drept asociat alături de Arhiepiscopia Tomisului şi alte persoane fizice şi juridice. Toate aceste dovezi arată că Ştefan Aurelian era un interpus al lui Teodosie, trimis acolo pentru a fi îndeplinită, formal, participarea minimă pentru validitatea procedurii. Că la mijloc era un şmen ca să se obţină un preţ necompetitiv o arată şi faptul că acesta a rămas la prima strigare, de 342.792 de lei. În acest fel, Crama, cu terenul de sub ea şi clădirile care adăposteau cele 60 de vagoane de vin preoţesc (în valoare aproximativă de 1,5 – 2 milioane de euro), a fost adjudecată de Arhiepiscopia Tomisului, la oferta ei iniţială, de 350.000 de lei, nemodificată la cele trei strigări succesive. În procesul-verbal de licitaţie, redactat, listat şi semnat la ora 15 şi 17 minute, se mai arăta că, după finalizarea procedurii, s-a prezentat şi Nicolae Marghiol.
Triunghiul Adev Oil – Bogăţie – Ferma Nazarcea
Mihalache Gheorghiu, administratorul ADEV OIL SRL
Silvia Bogăţie nu era la prima licitaţie cu probleme, organizată la cererea Adev Oil. Portalul instanţelor de judecată cuprinde o sumedenie de cereri de încuviinţare a executării silite formulate de Bogăţie în favoarea Adev Oil. Însă executoarea a fost trimisă în judecată de procurorii constănţeni pentru că, la o astfel de procedură, recuperase un debit al Adev Oil faţă de societatea Daia Livcos SRL, confiscând pur şi simplu o cireadă de vaci de la o altă firmă, pe numele ei Hanul de la Vama Veche SRL. Adev Oil vânduse pesticide de 5.000 de lei, însă valoarea debitului fusese majorată cu penalităţi dubioase până la 80.000 de lei. Chiar şi aşa, pentru datoriile Daia Livcos SRL, nu puteau fi executate vacile firmei Hanul de la Vama Veche. Deşi trimisă în judecată în acest dosar penal, pentru fapte de abuz în serviciu, Silvia Bogăţie a obţinut acordul forului profesional din care face parte de a-şi continua activitatea.
Deocamdată, rămâne un mister cum a aflat de executarea silită a Cramei Nazarcea doar Teodosie şi interpusul său, Ştefan Aurelian. Însă cu certitudine, între Adev Oil şi Arhiepiscopia Tomisului exista o relaţie care a lăsat dâre în portalul instanţelor de judecată. Astfel, în anul 2010, Adev Oil a livrat pesticide pentru Aşezământul Monahal Sf. Ap. Andrei, din subordinea Arhiepiscopiei, ulterior deschizând un proces civil pentru validarea unui bilet la ordin semnat de reprezentanţii Aşezământului.
Marghiol s-a plâns justiţiei
Niculae Marghiol a depus o contestaţie la executare, împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, persoanei fizice Ştefan Aurelian, firmei Adev Oil şi biroului executorului judecătoresc Bogăţie Silvia Laura. Acţiunea sa face obiectul dosarului 18814/212/2016 deschis la Judecătoria Constanţa pe 18 iulie 2016.
