Exclusiv
Secretul lui Cristi Radu: şi-a construit palatul pe un teren retrocedat de Mazăre
Vila din Constanţa în care locuieşte Cristian Radu, actualul primar al Mangaliei, este ridicată pe un teren care provine dintr-o retrocedare scandaloasă făcută de Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. „Palatul” lui Radu figurează în declaraţia lui de avere, nu însă şi terenul de sub el, de 927 de metri pătraţi. Primarul Mangaliei nu şi l-a trecut în declaraţia de avere, ca să nu se afle că este beneficiarul final al retrocedării penalilor de la Constanţa.
O retrocedare ticăloasă
Potrivit documentelor oficiale, în anul 2001, o constănţeancă, pe numele ei Apostolina Scharczerberger, a formulat o notificare de retrocedare la Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 a Primăriei Constanţa. Femeia solicita restituirea în natură a unui teren de cinci hectare, pe care l-ar fi dobândit mama ei, Anica Culea, în anul 1949, în baza unui contract de schimb. Timp de aproape patru ani, solicitarea a rămas fără niciun răspuns. Într-un târziu, Apostolina a înţeles să cesioneze drepturile sale litigioase către numitul Andrei Marin, domiciliat în Constanţa, într-un apartament din cartierul Kilometrul 4-5. Pe 17 noiembrie 2004, acesta a anunţat Primăria Constanţa că tocmai a cumpărat moştenirea în litigiu. Deşi timp de atâţia ani nimeni nu mişcase niciun deget, pe 19 noiembrie 2004, la doar două zile de la înregistrarea adresei geambaşului de drepturi litigioase, Comisia de Aplicare a Legii 10/2001, condusă de Nicuşor Constantinescu, a întocmit un referat pentru soluţionarea notificării din anul 2001. În mod paradoxal, Nicuşor Constantinescu nu mai era consilier local municipal, deoarece ajunsese între timp chiar preşedintele Consiliului Judeţean. Or, din acest punct de vedere, nu mai avea ce să caute în treburile interne ale Consiliului Local… decât cu un drept de şmecher inventat chiar de el. În referatul întocmit de acest organism nu tocmai legal constituit se menţiona că terenul solicitat nu poate fi restituit în natură, fiind ocupat de construcţii industriale. Comisia nu s-a obosit să precizeze unde s-ar afla cele cinci hectare, sub ce hale şi furnale, însă a stabilit valoarea lor de piaţă la 827.500 de euro. Mai departe, în referat s-a evidenţiat propunerea Direcţiei Patrimoniu a Primăriei Constanţa de soluţionare a notificării prin acordarea în compensare a 27 de terenuri intravilane, cu o suprafaţă cumulată de aproape trei hectare. Aceste terenuri nu se aflau în preajma unor furnale din zona industrială, ci în cele mai bune zone ale Constanţei, la Campusul Universitar, pe bulevardul Mamaia, strada Libertăţii, strada Mircea cel Bătrân, strada Baba Novac etc.
Traseul terenului, de la Radu Mazăre până la Radu Cristian
În aceeaşi zi de 19 noiembrie 2004, în care tocmai se întocmise referatul, primarul de atunci al Constanţei, Radu Mazăre, a emis Dispoziţia cu numărul 3080, prin care l-a îndestulat pe cumpărătorul de drepturi litigioase, exact aşa cum propusese Nicuşor Constantinescu şi ceilalţi membri, corecţi şi dezinteresaţi, ai Comisiei locale.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Retrocedare-Campus-teren-Gloria-Babusca.pdf”]
Pe 27 ianuarie 2005, în baza cererii lui Marin Andrei, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de la Constanţa a înscris dreptul acestuia de proprietate asupra lotului nr. 13, de 927 de metri pătraţi, din lotizarea „Campus Ceronav”. Pe repede înainte, Marin Andrei a vândut proprietatea, după numai patru zile, soţilor Gabriela şi Constantin Bajdeche. Pe 19 iulie 2006, terenul a ajuns în proprietatea Gloriei Babuşcă, soacra comisarului Cristian Radu de la Garda Financiară. În 2009, soacra a costruit o casă ca-n poveşti, pe terenul retrocedat de Mazăre, deşi era o biată pensionară cu venituri oficiale ce nu puteau justifica investiţia de o aşa anvergură. Nici Ginerică nu putea justifica vreun ajutor financiar către soacra sa, întrucât era lefegiu la stat, neavând dreptul să obţină venituri din alte activităţi. Bătrâna a decedat pe 2 februarie 2013, iar succesiunea ei a fost dezbătută pe 1 iulie 2013, când fiica ei i-a moştenit averea. Casa de pe malul lacului Siutghiol a intrat oficial în declaraţia de avere a primarului Mangaliei pe 27 mai 2014. Nu şi terenul de sub ea, care a rămas, aşa cum arătam mai sus, în proprietatea defunctei Gloria Babuşcă, potrivit cărţii funciare.
Ca o paranteză, trebuie să spunem că, după moştenire, cu ce mai avea dinainte, Radu a ajuns să etaleze o avere de nabab: 326.500 mp de pământ (din care 81.000 mp în intravilan şi intravilan-agricol), casa de pe malul lacului Siutghiol, în suprafaţă de 414 mp, două apartamente, unul în Constanţa şi altul în Eforie, cinci spaţii comerciale, două maşini de lux, conturi bancare şi bani la purtător. Ba chiar a moştenit şi un împrumut acordat de Gloria Babuşcă lui Costea Mihale, un tip care a fost asociat în afaceri cu Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, dar şi cu Theodoros Skandalidis, grecul pe numele căruia se află casa în care locuieşte Radu Mazăre (vezi detalii aici).
Veriga de legătură. Bajdeche a primit un teren pe malul Lacului Neptun 1 de la administraţia Radu
Constantin Bajdeche, suporter al echipei Săgeata Năvodari
Ca să recapitulăm, terenul a plecat pe repede înainte de la Primăria lui Mazăre, la samsarul de drepturi litigioase, în două zile. Şi tot pe repede înainte, de data aceasta în patru zile, a ajuns la soţii Bajdeche. E limpede că samsarul a luat repede terenul şi l-a dat tot repede, cui trebuia să-l primească. Soţii Bajdeche l-au ţinut un an jumate, după care l-au vândut soacrei lui Cristian Radu. Ultimul termen fiind mai lung, s-ar putea crede că tranzacţia a fost una neutră, corectă, întâmplătoare. Însă prea multe împrejurări atestă legături prea adânci între personaje, ca să se fi întâmplat vreo… întâmplare. Iar legăturile sunt şi acum actuale.
Astfel, pe 14 noiembrie 2013, când Radu Cristian era de ceva timp primar al Mangaliei, ADPP-ul a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu Meridian Tour Partener SRL, firmă deţinută şi reprezentată chiar de Constantin Bajdeche. Prin acel act, Bajdeche dobândea folosinţa unui teren de 2.055 de metri pătraţi, în zona limitrofă a lacului Neptun 1, evaluat provizoriu la 37 de dolari pe metru pătrat. Alte persoane n-au mai luat terenuri lângă lac. Şi asta, deoarece primarul Radu precizase într-un comunicat oficial transmis pe 22 februarie 2013, că implementează un concept urbanistic unitar în zona lacurilor, destinat doar „investitorilor serioşi”. Atât de serioasă era firma lui Bajdeche, încât abia se înfiinţase pe 16 septembrie 2013, cu trei luni înainte de a primi marea pleaşcă de la ADPP. Nici Bajdeche, în mod direct şi personal, nu avea profilul de investitor serios în turism, întrucât fusese toată viaţa profesor de sport şi director al şcolilor din Dulceşti şi Moşneni. Fusese, însă, o verigă serioasă în drumul terenului, de la Primăria lui Mazăre la primarul Mangaliei.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Bajdeche-contract-Neptun-1.pdf”]
Ginerele lui Bajdeche a fost asociat cu Gloria Babuşcă şi cu un om al lui Borcea
Mai departe, potrivit documentării noastre, Constantin Bajdeche are o fiică: Elena. Ea este căsătorită cu numitul Manuel Zaharia, zis Manu. La rândul său, acesta din urmă joacă rolul de om de casă al lui Radu Cristian, aflându-se mai tot timpul în anturajul primarului. Printre altele, Manu intervine inclusiv în supravegherea activităţilor derulate de firma Perefect Tree SRL Eforie, cea care tunde iarba, taie copacii şi plantează panseluţe în Mangalia, încasând pentru aceste fleacuri 37 de miliarde de lei vechi din bugetul public.
În trecut, Manuel Zaharia, ginerele lui Bajdeche, a fost asociat în mod direct cu Gloria Babuşcă, soacra lui Radu. Babuşcă, Zaharia şi numitul Daniel Mîrţoi din Constanţa au deţinut, tustrei, o fermă agricolă la Hârşova. Numele lor apar împreună în mai multe anunţuri colective ale Primăriei Hârşova, primul publicat pe 6 martie 2012, iar ultimul pe 18 martie 2015, cu privire la restanţele de plată la impozitul pe proprietatea deţinută în indiviziune.
La rândul său, Daniel Mîrţoi este un partener de afaceri al lui Cristi Borcea, campionul retrocedărilor frauduloase din Constanţa, coinculpat alături de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu în megadosarul penal care vizează despuierea patrimoniului public de suprafeţe de peste un milion de metri pătraţi de teren. În perioada 2005-2014, Daniel Mîrţoi a fost administratorul firmei Autogaz Trading 2000 SRL Constanţa, deţinută de Cristi Borcea, prin intermediul mamei sale. În anul 2014, Autogaz Trading a încetat să existe, fiind absorbită prin fuziune de Crimbo Gaz SRL, firma fanion a familiei Borcea (Crimbo = Cristi + Mihaela Borcea). Nu în ultimul rând, Mîrţoi deţine un imobil în Constanţa, pe strada Teodor Burada la numărul 19, acolo unde îşi desfăşoară activitatea mai multe firme ale sale, dar şi firma M&A Turism Litoral SRL, aparţinând Mihaelei Borcea, fosta soţie a tunarului de la retrocedări. De altfel, fosta soţie a lui Mîrţoi, avocata Isabela Bucur, este verişoara Mihaelei Borcea.
Un şantaj pe picior mare, cu un comisar al Gărzii şi directorul Aeroportului Tuzla
Adrian Ştefan Vasilache, directorul Aeroportului Tuzla
Un dosar penal care a făcut valuri în anul 2011 indică legături extrem de concludente, care coboară în timp. În anul menţionat, DNA Constanţa i-a trimis în judecată pe Adrian-Ştefan Vasilache, Ovidiu şi Florin Buzatu, Manuel Zaharia şi Laurenţiu Zanfir – comisar la Garda Financiară Constanţa, subordonatul de atunci al lui Cristian Radu. Aceştia au fost acuzaţi de şantaj şi complicitate la şantaj, fapte săvârşite împotriva unui om de afaceri, cu scopul de a-l determina să-şi cedeze participaţiile dintr-o societate comercială extrem de profitabilă. Pentru a-şi atinge scopul, fraţii Buzatu au cerut ajutorul lui Adrian-Ştefan Vasilache, directorul aeroportului privat din Tuzla. Mai departe, acesta a discutat cu Manuel Zaharia, care la rândul său a obţinut intervenţia comisarului Zanfir de la Garda Financiară. Intrându-şi în rol, gaborul s-a apucat de controale şi amenzi, până a intrat DNA-ul pe fir şi i-a trimis pe toţi în judecată. Deşi condamnaţi pe fond pentru faptele lor, inclupaţii au fost în cele din urmă achitaţi, în căile de atac. Însă întâmplarea în sine este suficientă pentru a proba legături de interese extrem de profunde, care explică în bună parte prezentul şi trecutul.
O altă afacere cu interpuşi, din anul 2004
Într-o poveste şi mai veche, datând din perioada 2004-2009, apar împreună numele soţilor Bajdeche şi ale lui Manuel Zaharia, Adrian Vasilache şi Forin Buzau. Astfel, într-o adresă din august 2009 a Serviciului Public de Impozite şi Taxe al Municipiului Constanţa, se comunica situaţia proprietarilor din acel moment al imobilului situat în strada Ştefan cel Mare nr. 26 (acolo unde funcţionează magazinul Germanos). Parterul clădirii era format din două spaţii comerciale. Ambele au fost vândute de primăria lui Mazăre în ziua de 1 septembrie 2004, prin contractele succesive 3295 şi 3296. Cumpărătorii lor direcţi, respectiv Dumirescu Gheorghe-Romeo şi Iusein Archif, au vândut spaţiile, pe repede înainte, pe 9 septembrie 2004. Deşi erau persoane diferite şi se prezuma că îşi găsiseră şi cumpărători diferiţi, cei doi, deopotrivă cu clienţii lor, s-au dus la acelaşi notariat, înregistrând contracte de vânzare consecutive, sub numerele 3396 şi 3397. Oamenii erau la pachet. În acest fel, un magazin a ajuns la Adrian-Ştefan Vasilache, directorul aeroportului Tuzla, pe care l-am întâlnit mai sus, în combinaţia penală cu Manuel Zaharia. Celălalt spaţiu a ajuns la socrii lui Manu – Gabriela şi Constantin Bajdeche. Deşi aceştia din urmă lucrau în învăţământul de stat, cu lefele modeste de atunci, se aflau deja la a doua tranzacţie imobiliară, după ce la începutul anului 2004 cumpăraseră şi terenul pe care avea să se ridice palatul moştenit de Radu de la soacră.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Mazare-i-a-facut-oameni-pe-Vasilache-Bajdeche-si-Zaharia.pdf”]
Pe 21 septembrie 2007, atât Bajdeche, cât şi Vasilache, s-au prezentat la un notar public, acolo unde au încheiat contractele succesive de vânzare-cumpărare 5301 şi 5302. În acest fel, magazinul lui Bajdeche a ajuns în proprietatea soţilor Ana-Petruţa şi Lucian Popescu, iar magazinul lui Vasilache a ajuns în proprietatea soţilor Adina şi Florin Buzatu. Pe Buzatul îl ştim deja din povestea, relatată mai sus, a dosarului penal referitor la şantajul comis prin intermediul comisarului Laurenţiu Zamfir, de la Garda condusă atunci de Cristi Radu. Având în vedere că cele două magazine au fost vândute de Radu Mazăre în aceeaşi zi, că au ajuns în proprietatea lui Bajdeche şi Vasilache, chipurile independent, dar în aceeaşi zi, şi că aceştia le-au vândut mai departe, tot în aceeaşi zi, este mai mult decât evident că cele trei potriveli la rând nu sunt rodul unei întâmplări repetitive, ci ale unui aranjament. Etajele 1 şi 3 ale clădirii în care se aflau cele două magazine au ajuns şi ele în proprietate privată. Acestea au fost retrocedate de Radu Mazăre către un oarecare Constantin Ştefan, care le-a vândut pe 8 mai 2008 către Zaharia Manuel, Zaharia Elena, Orban Adalbert şi Orban Melinda-Alexandra.
Niciun secret nu poate fi păstrat la nesfârşit
În baza datelor de mai sus, e limpede că soţii Bajdeche au fost cumpărători tampon, în afacerea prin care terenul de pe malul lacului Siutghiol, retrocedat de Mazăre, a ajuns în patrimoniul Gloriei Babuşcă, pentru a fi moştenit de Radu după decesul soacrei sale. Prezumăm că acest teren nu a făcut obiectul succesiunii şi ca atare nu a fost menţionat de primarul Mangaliei în declaraţia sa de avere, tocmai pentru a se evita orice legătură cu retrocedările lui Mazăre, care au nenorocit pe veci Constanţa, îmbogăţind peste limită o mână de derbedei. Însă, ştiţi cum e, niciun secret nu poate fi păstrat la nesfârşit.
