Connect with us

Exclusiv

Primăria Mangalia, aproape de insolvență. Penalități de milioane de euro, conturi blocate

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Primăria Mangalia traversează o criză financiară fără precedent. Conturile bancare ale municipalității sunt blocate de mai mulți creditori, iar datoriile totale, ascunse cu grijă de conducerea orașului, frizează starea de criză financiară sau chiar de insolvență. O suspiciune în acest sens a fost enunțată de consilierul local Nicolae Moroianu, la scurt timp după ce majoritatea din CL Mangalia controlată de primarul Cristian Radu a votat un nou credit de 1,5 milioane de euro. Moroianu spune că a solicitat date cu privire la datoria publică a unității administrativ-teritoriale încă din urmă cu un an, repetând această solicitare la aproape fiecare ședință a Consiliului Local. Deși legea îi dă alesului local dreptul să primească aceste informații în termen de zece zile, Primăria se fofilează de mai bine de un an.

Document publicat de consilierul Nicolae Moroianu, pe pagina sa de Facebook

Ce are de ascuns Primăria Mangalia? Nicu Moroianu spune că toți consilieri locali cunosc mai multe situații care au condus la actuala criză și la blocarea conturilor bancare. Nu le cunosc însă pe toate. Ar putea fi mai multe. Dar ceea ce se cunoaște este deja extrem de îngrijorător. În primul rând, este vorba de o executare silită începută împotriva Primăriei de Callatis Therm SA, o societate care s-a ocupat până în anul 2013 de gestiunea delegată a serviciului public de termoficare. În anul menționat, Primăria Mangalia a ajuns la un acord cu Callatis Therm, în vederea rezilierii contractului de delegare a gestiunii serviciului de termoficare. Centralele și rețelele termice au fost preluate de municipalitate. Ulterior, a fost înființată o întreprindere publică locală cu misiunea de a presta acest serviciu. Inițiativa primarului s-a dovedit inspirată. Însă, Cristian Radu a semnat o înțelegere cu reprezentanții Callatis Therm, în care se obliga să achite investițiile realizate de această societate. Ratele și datele scadente au fost stabilite în mod precis, iar municipalitatea se angaja să suporte, în caz de întârziere, penalități de 0,5% pe zi din debitul principal.

În 2014, consilierii locali au votat pentru alocarea sumelor necesare în buget în vederea achitării datoriei. Deși a avut banii la dispoziție și obligația să îi vireze, executivul local nu a făcut acest lucru. În consecință, Callatis Therm a deschis un proces împotriva Municipiului Mangalia (dosarul 8793/118/2017), în care, prin sentința civilă 1104/01.08.2018 a Tribunalului Constanța, a obținut o ordonanță de plată în valoare de 7.223.215,28 de lei împotriva autorității locale. Suma de mai sus reprezintă penalități de întârziere calculate la debitul principal de 1.066.944,65 de lei, pentru perioada 15.04.2014 – 29.12.2017. Prin aceeași sentință, Tribunalul a obligat municipalitatea mangaliotă să achite și penalități de 0,5% pe zi, aplicate la același debit principal, pentru perioada 30.12.2017 – 07.05.2018, fără a proceda ea însăși la calcularea acestora. Am calculat noi și ne-a ieșit suma de 688.178,88 de lei. Callatis Therm nu a solicitat ordonanță de plată și pentru debitul principal, astfel că penalitățile curg și la momentul de față. După regula aplicată de instanță, pentru cele 450 de zile scurse de pe 8 mai 2018 și până pe 31 iulie 2019, se mai adună penalități de 2.400.624 de lei. Însumând toate aceste penalități și debitul principal, aflăm că datoria se ridică la 11.378.962,81 de lei, ceea ce înseamnă peste 2.420.000 de euro.

Datoria îngroapă orașul, dar nu este singura. Astfel, doi executori judecătorești asociați au blocat conturile de trezorerie, dar și contul deschis la CEC Bank aferent unui credit bancar de 60 de milioane de lei luat de Primăria Mangalia pentru finanțarea unor lucrări de investiții. Societatea profesională a celor doi executori judecătorești a pus în executare silită un titlu executoriu obținut de o persoană fizică. Acesta din urmă a obținut o hotărâre judecătorească definitivă, în anul 2010, prin care Municipiul Mangalia a fost obligat să îi retrocedeze un teren. Însă, ce să vezi, Primăria Mangalia nu a aplicat hotărârea judecătorească. Persoana lezată de această atitudine s-a întors în justiție, iar în anul 2015 instanța de judecată a fixat în sarcina municipalității daune de 0,1% pe zi de întârziere din valoarea expertizată a terenului, de 197.580 de euro, până la punerea în aplicare a hotărârii judecătorești din anul 2010. Primăria tot nu s-a conformat, chiar dacă avea cunoștință că această formă de rebeliune împotriva unei hotărâri judecătorești se va deconta în bani. Ca urmare, penalitățile au curs până la 253.297,56 de euro. În luna iulie, Municipiul Mangalia prin primar a solicitat suspendarea executării silite a contului de credit, însă această cerere a fost respinsă, fără cale de atac, pe 15 iulie 2019, în dosarul 3854/254/2019 al Judecătoriei Mangalia. În consecință, toate lucrările din oraș au fost stopate. Conturile sunt înghețate, astfel că singura variantă de evitare a insolvenței a rămas un nou credit bancar.

În timp ce s-a arătat inaptă să-și respecte propriul angajament cu SC Callatis Therm sau să respecte o hotărâre judecătorească în cazul persoanei fizice, adunând astfel penalități colosale, Primăria Mangalia nu a fost aptă nici să recupereze prejudicii stabilite de Curtea de Conturi, care i-ar fi asigurat lichiditățile necesare măcar cât să respire. Ne-am referit mai sus la un raport al Curții de Conturi din anul 2016. Auditorii au constatat plăți ilegale către o casă de avocatură și către o firmă de relații publice și au obligat autoritatea să determine întinderea prejudiciului, să identifice persoanele responsabile și să întreprindă măsuri de recuperare a sumelor plătite în deplină haiducie. Primăria a contestat decizia Curții de Conturi, însă acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În privința sumelor plătite de municipalitate pentru servicii avocățești am scris de-a lungul timpului mai multe articole. Din documentele pe care le-am avut la dispoziție, s-a reliefat că ar fi vorba de cel puțin 1,7 milioane de euro.

 

Revenim la consilierul Nicolae Moroianu. Acesta spune că a inițiat un proiect de hotărâre locală, prin care cere ca primarul localității, Cristian Radu, să prezinte trei rapoarte punctuale pentru cele trei probleme prezentate mai sus: penalitățile către Callatis Therm, penalitățile rezultate din încălcarea hotărârii de retrocedare și recuperarea prejudiciilor constate de Curtea de Conturi. În proiectul lui Moroianu, este cuprins un articol potrivit căruia Consiliul Local Mangalia va efectua toate demersurile legale pentru angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate, inclusiv prin constituirea ca parte civilă în eventualele cauze penale. Moroianu spune că a trimis proiectul său tuturor consilierilor locali din Mangalia, invitându-i să fie semnatari și co-inițiatori ai proiectului. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Ziua cuțitelor lungi la PSD Năvodari. Gașca lui Matei cere decapitarea lui Chelaru și a lui Dumitrache

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conflictul deschis dintre fostul și actualul primar de la Năvodari a atins azi un punct culminant. Consilierul local PSD-ist Ilie Coman, considerat o marionetă a lui Nicolae Matei, și-a trimis demisia olografă din  funcția de ales local. Acesta a renunțat la calitatea de consilier, într-un mod lapidar, fără a menționa vreun motiv care l-ar fi condus la această decizie. Cu toate acestea, o motivație există și a fost publicată de Gazeta de Năvodari, o publicație deținută de familia fostului primar Nicolae Matei. Este vorba de o scrisoare de informare adresată organizației județene PSD Constanța, în care nu se menționează numele demisionarului. Informarea nici nu este semnată de acesta, însă atașarea sa la articolul publicat de Gazeta de Năvodari, lipsa unei dezmințiri publice din partea lui Coman, precum și contextul general cunoscut opiniei publice ne face să credem că reproșurile, dar mai ales ”soluțiile” așternute pe hârtie au fost asumate de ”omul lui Matei”. Din capul locului, scrisoarea are exprimări la plural, de genul: ”ne îngrijorează”, ”ne motivează”, ”propunem următoarele”. Or, de aici e limpede că vorbim de un puci în toată puterea cuvântului pus la cale de un grup de persoane din interiorul PSD. Cel mai probabil, demisia lui Coman reprezintă doar o formă de presiune exercitată de puciști, ca doleanțele lor să fie analizate. După demisia lui Coman, ar putea urma și alte demisii, în funcție de evoluția negocierilor.

Concret, în informarea publicată în facsimil de Gazeta de Năvodari, se afirmă că organizația locală a PSD-ului a obținut scoruri foarte mici la alegerile europarlamentare și prezidențiale, explicabile – atenție!!! – prin slaba activitate a Administrației Publice Locale.  Autorul sau autorii scrisorii insistă asupra nerespectării promisiunilor electorale, enumerând 9 obiective de care administrația Chelaru nu a reușit încă să se apuce. Mai apoi, reproșurile continuă în privința slabei comunicări între conducerea executivă a Primăriei și consilierii PSD, atât în cadrul administrației locale, cât și în cadrul partidului. Chelaru și viceprimărița Liliana Mară sunt pârâți că nu țin audiențe și că nu participă, pe teren, la lucrările edilitare.

”Aceste lucruri sunt percepute ca o aroganță a tipului de conducător care le știe pe toate, care nu se consultă cu nimeni și pentru care alte puncte de vedere nu au valoare.” – au scris puciștii.

Din scrisoarea nesemnată aflăm că aleșii PSD-iști au votat aproximativ 1.000 de HCL-uri, fără să existe o dezbatere suficientă a proiectelor cu primarul și viceprimarul, nici la Consiliu, nici la partid. Cu alte cuvinte, ale noastre, aceștia recunosc faptul că au votat ca oile, doar pentru că erau membri de partid, neavând date suficiente pentru a-și forma o convingere personală. V-am spus în alte articole de ce PSD-ul trimite în Consiliul Local de la Năvodari sudori, lăcătuși mecanici și pensionari agramați. Acum scrisoarea publicată în ziarul familiei lui Nicolae Matei confirmă toate ipotezele noastre.

”Aceste carențe de comunicare internă au dus, evident, la o slabă propagare a lucrurilor făcute de Primărie și așa puține și irelevante” – se mai arată în acest document.

La capătul informării, grupul de inițiativă rămas în anonimat propune soluții drastice, cum ar fi retragerea sprijinului politic pentru primarul Chelaru și viceprimărița Mară, dar și suspendarea lui Ion Dumitrache din funcția de vicepreședinte al PSD Constanța, pentru vina de a fi partizan cu primarul și viceprimărița sa. Dumitrache este asociat în diverse afaceri private cu Felix Stroe, liderul PSD Constanța. Vedeți AICI documentul publicat de ziarul fostului primar. 

Scandalul dintre Chelaru și Matei s-a prefigurat în prima parte a anului trecut. Ne referim aici la momentul în care Nicolae Matei a fost re-cooptat în biroul executiv județean al PSD Constanța. Acesta fusese exclus în momentul condamnării penale, însă partidul s-a decis să-i reabiliteze imaginea publică. Inițiativa a fost votată aproape în unanimitate. A lipsit un singur vor, acela fiind al primarului Florin Chelaru, care s-a abținut pe motivul problemelor pe care fostul primar le-a avut și încă le mai are cu Justiția. Acest incident intern nu a fost cunoscut opiniei publice, fiind relatat abia la sfârșitul anului trecut de Nicolae Matei, în cadrul unei emisiuni TV.

Ilie Coman are legături vechi cu Nicolae Matei. Demisionarul a fost operat în Turcia, pe banii Primăriei Năvodari, la inițiativa fostului primar. În colajul foto, Ilie Coman, alături de soție (stânga) și de fostul primar (dreapta sus); de asemenea, soacra fostului consilier, Elena Dinu (centru și dreapta jos).

Scandalul care s-a aprins de la acest amănunt a continuat în subteran. La câteva săptămâni distanță, dintr-un senin care nu anunța nimic, Florin Chelaru s-a trezit atacat de soacra consilierului local Ilie Coman. Femeia a dat declarații unei publicații bucureștene despre afaceri imobiliare, în care a insinuat că ar fi fost implicat și primarul actual din Năvodari. La un moment dat, publicația care i-a susținut partea femeii a relatat că aceasta a formulat o plângere penală la DIICOT împotriva lui Florin Chelaru și a omului de afaceri Adrian Damian, considerat un apropiat al primarului.

În toamna anului trecut, Nicolae Matei s-a supărat oficial pe Chelaru, reproșându-i public faptul că vrea să schimbe stema orașului. Mai mult, consilierii PSD Năvodari, manevrați de Matei, s-au abținut să voteze inițiativa lui Chelaru. Au urmat mai multe ședințe de partid, la Constanța, în care consilierii obedienți lui Matei, dar și Matei însuși, au fost chemați să dea explicații. În ajunul Crăciunului, Nicolae Matei a participat la o emisiune la Litoral TV, în care l-a criticat extrem de agresiv pe Florin Chelaru și a declarat că nu îl sprijină pentru un nou mandat de primar. De atunci a devenit clar că Nicolae Matei vrea să-și reia scaunul de la Primărie, acesta fiind mobilul real al certurilor dintre cei doi.

La începutul acestui an, Matei a fost suspendat din PSD, pe un termen de un an. Demisia lui Iliuță Coman din Consiliul Local și Informarea publicată fără semnături de Gazeta de Năvodari, în care se cere decapitarea lui Chelaru, a Lilianei Mară și a lui Ion Dumitrache, reprezintă ultima scenă de luptă din acest război.  Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au încasat despăgubiri de pe urma retrocedării abuzive a carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

La finalul anului trecut, Primăria Lumina a achitata 320.000 de lei cu titlul de daune morale și materiale către beneficiarii retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara. Plata s-a realizat în baza unei decizii civile a Tribunalului Constanța, pronunțate în anul 2019, care obliga Comisia Locală Lumina și Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului să achite în solidar daune morale și materiale de aproximativ 140.000 de euro.

Beneficiarii acestor sume sunt Elena Mitrofan, o bătrână din comuna Mihail Kogălniceanu, și descendenții unei verișoare a acesteia, în speță frații Constantin și Valeriu Muscalu. Cei trei au fost reprezentați în proces de cunoscutul avocat Ionel Hașotti. Instanța a apreciat că aceștia au suferit prejudicii morale și materiale, întrucât cele două comisii au întârziat timp de 8 ani să pună în aplicare o hotărâre judecătorească de retrocedare, pronunțată în anul 2008, lipsindu-i astfel de folosința bunului. Vorbim în acest caz de o hotărâre obținută prin fraudă, așa cum vom arăta mai jos.

Comisia Locală Lumina, condusă de primarul acestei localități, Ioan Roman, s-a conformat deciziei civile la sfârșitul anului trecut, achitând 320.000 de lei (aproximativ 68.000 de euro). Primarul a imputat plata unor funcționari ai Primăriei. Cel mai probabil, aceștia vor contesta decizia de imputare în instanță. Moștenitorii mai au de încasat o sumă similară de la Comisia Județeană din cadrul Prefecturii Constanța.

Un teren minier, oprit prin lege de la retrocedare

Scandalul retrocedării carierei de la Sibioara este o dovadă plenară a corupției care cangrenează administrația publică și justiția de la Constanța. Acesta a început la sfârșitul anului 2005, atunci când verișoarele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu au revendicat un teren de 20 de hectare, la Sibioara, în numele bunicului lor comun, Nicolae Tudorancea. Fiind verișoare, cele două se excludeau reciproc de la moștenire. Însă Comisia Locală, care era condusă chiar de Ioan Roman, nu a observat acest lucru. În plus, terenurile miniere erau excluse de la retrocedare în baza articolului 4 din Legea 1/2000. Comisia nu a remarcat nici acest aspect. În schimb, primarul și funcționarii Comisiei au remarcat că bătrânele nu au acte ulterioare anului 1946, motiv pentru care au respins notificarea.

Judecătoarea fondului – o tipă acuzată că vindea hotărâri pe șpagă

Bătrânele l-au angajat pe celebrul avocat Ionel Hașotti din Constanța și au început un proces de fond funciar în 2006. Judecătoarea fondului a fost Corina Eugenia Jianu, o persoană controversată, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că a vândut mai multe hotărâri de retrocedare pe șpagă. Jianu a acordat bătrânelor calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, deși acestea nu aveau acte, nu aveau martori pe cele 4 laturi ale proprietății, iar autorul în numele căruia cereau  terenul era decedat din 1942, neavând nici el calitatea de persoană deposedată de către regimul comunist.

Chitanțele de pășunat ale fiului, dovada proprietății pentru tatăl decedat

Bătrânele au spus că autorul lor, decedat în 1942, ar fi plătit taxe și impozite pe teren până în 1950. Acest aspect a fost probat cu niște chitanțe care dovedeau în realitate că un fiu al defunctului și-ar fi plătit taxele sale de pază și de pășunat.

Elena Mitrofan (stânga) a jucat și într-o tentativă eșuată de retrocedare a unui teren din Mihail Kogălniceanu, unde a produs niște documente cu aparență de fals. Ea a revendicat terenul de sub Hotelul Emi, însă după ani de procese s-a demonstrat că suprafața revendicată fusese ocupată de o pădure a statului până în anii 60, fiind exclus să fi aparținut unor persoane fizice în perioada interbelică. Având avocați șmecheri, femeia a scăpat fără nicio anchetă.

Așadar, chitanțele nu dovedeau dreptul de moștenire, dar au contat în proces, deoarece Primăria Lumina nu a contrazis cu nimic susținerea părții adverse. Jianu a mai scris în hotărârea ei că cele două bătrâne ar fi surori, conferindu-le calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, care nu se justifica deloc pe acte. Pe de altă parte, fosta judecătoare nu a dispus restituirea terenului în natură, pe considerentul că acesta face obiectul unei exploatații miniere.

Minciuna avocatului Ionel Hașotti

Bătrânele reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au declarat recurs, iar un complet al Tribunalului Constanța le-a acordat terenul oprit prin lege de la restituire. Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. În realitate, 30% din suprafața revendicată în proces era inclusă în licența de exploatare minieră a companiei Somaco Construct SRL Constanța. Societatea nu a fost citată în proces.

Recursul, judecat pe repede înainte, într-un singur termen de judecată

Recursul despre care vorbim s-a judecat într-un singur termen de judecată. În cadrul ședinței, Comisia Locală Lumina nu a fost reprezentată de avocatul titular, ci de un înlocuitor al acestuia, care nu știa dosarul. Sărmanul înlocuitor a cerut amânarea ședinței de judecată, însă instanța i-a respins cererea. Acesta a participat la dezbateri în mod pur decorativ, nepricepând că Ionel Hașotti mințea de înghețau apele. Instanța l-a crezut pe cuvânt pe Hașotti, acordând retrocedarea în baza Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, care se refereau deopotrivă la suprafețe agricole.

8 ani, fără posesie

Terenul retrocedat prin această fraudă colosală nu a ajuns în posesia moștenitoarelor timp de aproape 8 ani. În această perioadă, au fost mai multe litigii declanșate de compania Somaco Construct SRL, licențiată de stat să exploateze terenul minier de la Sibioara. Însă, au fost și alte impedimente. Astfel, amplasamentul stabilit printr-o expertiză validată de instanță era greșit, cuprinzând și suprafețe care aparțineau altor persoane, cu titluri de proprietate perfect valabile, dar și drumuri publice de exploatare excluse și ele de la retrocedare.

Încurcătura din anexele de retrocedare

Aici trebuie să știți că, după pronunțarea hotărârii judecătorești, procedura obliga Comisia Locală să emită o propunere de înscriere a moștenitorilor în anexa corespunzătoare a Hotărârii de Guvern nr.890/2005. Propunerea trebuia transmisă Comisiei Județene, care urma să decidă în această privință. Cei de la Lumina au trimis două propuneri la Prefectură, prin care încadrau terenul în anexa 22 referitoare la suprafețele agricole. Fiind notificată și primind dovezile legale cu privire la caracterul minier al terenului, iar nu agricol, Comisia Județeană de la Prefectură, în mandatul exercitat de Claudiu Palaz, le-a respins de fiecare dată.

Afacerea ”bani din piatră seacă”

În 2013, clienții lui Hașotti au deschis un proces de daune, solicitând jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier, de la cele două comisii de fond funciar. După ce au retrocedat terenul mințind că nu este nicio carieră pe el, acum cereau daune pentru lipsa de folosință a carierei. Pe fond, s-a făcut o expertiză minieră total greșită, iar suma cerută de Hașotti pentru clienții săi a fost aprobată de Judecătoria Constanța fără nicio rezervă.

Nicolaescu, reinventează procedura legală, cu de la sine putere

Fostul prefect Adrian Nicolaescu a făcut niște artificii total ilegale

Această soluție provizorie a fost pronunțată în anul 2016. La acea vreme, prefect în funcție era Adrian Nicolaescu. Acesta și-a propus să stopeze daunele care curgeau în continuare, motiv pentru care a încălcat procedura legală, în privința circuitului actelor. El a inițiat și a semnat o hotărâre a Comisiei Județene, prin care i-a înscris pe moștenitori în anexa 22 la HG 890/2005, cu de la sine putere, fără a avea la bază propunerea Comisiei Locale din Lumina. În acest fel, terenul minier a încăput într-o anexă în care nu încăpeau decât terenurile agricole. Pe de altă parte, fostul prefect a obligat Comisia Locală să emită procese-verbale de punere în posesie potrivit planului anexă al hotărârii de retrocedare din 2008. Vorbim de un plan care era eminamente greșit, suprapus peste proprietăți private și drumuri publice. În astfel de situații, trebuia să se apeleze la instanță. Numai că moștenitorii, prefectul și primarul din Lumina au acționat concertat pentru a modifica din pix aceste erori.

Au scos drumurile din domeniul public și au redesenat amplasamentul

În primul rând, Consiliul Local Lumina a emis o hotărâre prin care a scos din domeniul public drumurile de exploatare care traversau cariera de la Sibioara. În al doilea rând, niște specialiști în cadastru au întocmit la cererea moștenitorilor un plan nou, cuprinzând doar suprafețe libere. Terenul retrocedat în 2008 se afla în 3 parcele cadastrale diferite. Instanța precizase expres suprafețele exacte ce urmau să fie retrocedate în fiecare din aceste 3 parcele. Jonglând cu terenurile ocupate care trebuiau ocolite, autoritățile au încălcat bilanțul pe parcele indicat de instanță. Cu alte cuvinte, au retrocedat un amplasament diferit de cel stabilit cu putere de lucru judecat de instanță. Eroarea fundamentală, prin care cariera a fost retrocedată la legea care se referă doar la retrocedarea suprafețelor agricole, n-a mai putut fi corectată din pix. Făptașilor le-a fost imposibil să toarne un strat vegetal peste gropile din mină. Au făcut ei să dispară drumuri; au mutat liniile de contur ca să ocolească terenurile altora; dar cu morfologia terenului nu s-au putut pune. Și nici n-aveau interes, pentru că daunele se calculau la lipsa de folosință a terenului minier.

Jumate de milion de euro, din pixul unui expert ticăloșit

Am vorbit mai sus de valoarea imensă, de jumătate de milion de euro, stabilită de instanța de fond în procesul de daune. Comisiile au declarat apel. Iar instanța de apel a analizat expertiza minieră. Ce-au descoperit magistrații este de domeniul fantasticului. Ei bine, expertul minier (un aromân stabilit în Valea Jiului) nu stabilise lipsa de folosință suferită de beneficiarii retrocedării ilegale pe baza redevențelor practicate pentru exploatările de piatră. Acesta aplicase valorile infinit mai mari practicate la exploatările de petrol și gaze. Și așa, marele specialist era cât pe ce să-i facă semi-milionari pe clienții lui Hașotti.

Daunele, recalculate

Această ficțiune mizerabilă a fost desființată în calea de atac, exact pentru motivele de mai sus. Instanța a dispus refacerea expertizei. Iar la finalul procesului, comisiile au fost obligate să achite clienților lui Hașotti o sumă în lei care echivalează cu aproximativ 140 de mii de euro.

Între ciocan și nicovală

După cum am spus în prima parte a articolului, Primăria Lumina a achitat jumătatea sa la finalul anului trecut. Primarul a imputat plata unor funcționari. Cel mai probabil aceștia vor contesta decizia la instanță, având șanse mari de câștig, date fiind circumstanțele cazului, dat fiind faptul că aceștia au fost între ciocan și nicovală, având mereu de ales între a respecta legea sau hotărârea judecătorească de retrocedare dată cu încălcarea grosolană a legii. În mod previzibil, daunele vor fi suportate în cele din urmă de locuitorii din Lumina, drept mulțumire că duc în cârcă și salariile funcționarilor, și pensiile speciale ale magistraților și politicienilor. Principiul de drept ”dacă poți mult, cu siguranță poți mai puțin”, se transformă la Lumina în ”dacă poți mult, poți și mai mult”. Povestea nu se încheie aici. Urmează și alte surprize, în curs, despre care vom vorbi într-un articol viitor. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: