Societatea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, ar trebui să achiziţioneze Compania Naţională a Uraniului (CNU), deţinută tot de stat, iar legislaţia naţională trebuie modificată pentru ca România să capete statutul de ţară cu “ciclu nuclear închis”.
Propunerea apare în draftul raportului final al Comisiei Parlamentare de Anchetă a activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), condusă de deputatul PSD de Constanța Iulian Iancu, potrivit economica.net.
“Este necesară analiza preluării de către SN Nuclearelectrica a CNU pentru asigurarea independenţei în achiziţia combustibilului de către producătorului de energie electrică”, transmite Iancu citat de economicat.net. “Ciclul nuclear închis”, precum şi achiziţia de uraniu pe termen lung în România a fost afectată prin încheierea contractului cu compania Cameco Canada la finele anului 2015. Preţul de dumping impus de Cameco a contribuit la afectarea directă a activităţii Companiei Naţionale a Uraniului şi implicit a regimului de securitate în funcţionarea SEN şi a securităţii energetice naţionale. Propunere: necesitatea realizării unui cadru legislativ pentru crearea statutului României ca ţară cu “ciclu nuclear închis”, mai explică parlamentarul constănțean potrivit aceleiași surse.
Asta scrie în draftul de raport final al Comisiei prezidate de Iancu, care, timp de mai multe luni, a audiat mai mulţi responsabili din sectorul energetic, inclusiv directorii companiilor din sector, atât de stat, cât şi private.
Ideea nu este nouă, iar situaţia CNU s-a complicat în 2015. Până atunci, centrala nucleară de la Cernavodă se aproviziona cu combustibil nuclear (bare de uraniu) pentru cele două reactoare exclusiv de la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Mioveni, pe care o deţine. Iar fabrica de la Mioveni primea materia primă pentru barele de uraniu de la CNU. CNU extrăgea minereul de uraniu din două mine (Crucea şi Botuşana) iar apoi îl prelucra la uzina de la Feldioara, care ulterior trimitea pulberea de uraniu către fabrica Nuclearelectrica de la Mioveni.
În 2015 însă, ca urmare a unui raport al Curţii de Conturi, contestat de CNU fără succes în instanţă, CNU a fost obligată să majoreze cu 76% preţul pulberii de uraniu livrat Nuclearelectrica. Producătorul de energie electrică, pus în faţa acestei situaţii care îi ridica semnificativ costurile, a decis să cumpere pulberea de import, în special de la compania canadiană Cameco, la preţuri mai mici. În urma acestei situaţii, CNU şi-a sistat mare parte din activitate şi a intrat într-o situaţie critică, punându-se la un moment dat problema intrării în insolvenţă.
Situaţia s-ar putea schimba şi, potrivit draftului realizat de Iancu, inclusiv Curtea de Conturi pare să-şi fi schimbat poziţia. “Achiziţia de la CAMECO Canada se realizează prin tranzacţii spot, la şase luni. Pe termen lung, CAMECO Canada vinde la preţuri mult mai mari decât preţurile cu care vinde pe spot şi există posibilitatea ca preţurile mici pe spot să aibă ca scop eliminarea din piaţă a producătorului român. În urma datelor şi informaţiilor prezentate în timpul dezbaterilor în cadrul lucrărilor Comisiei Parlamentare de Anchetă, Curtea de Conturi a solicitat ca SN Nuclearelectrica să nu rămână dependentă de o singură sursă de alimentare cu uraniu şi să nu rămână captivă unui furnizor străin sau riscului dispariţiei şi acestui furnizor”, se arată în draft.
Nuclearelectrica operează centrala de la Cernavodă, care are o capacitate instalată de circa 1.400 MW în cele două unitaţi şi asigură peste 10% din consumul naţional de electricitate. Alte două grupuri, a căror construcţie a început în perioada comunistă, ar putea fi finalizate în sistem de parteneriat public-privat, dacă negocierile în acest sens dintre Guvernul României şi compania chineză China General Nuclear vor fi finalizate.
