34 de morminte din perioada romană, descoperite în urma cercetărilor arheologice de la Spitalul Municipal Constanța

Astăzi, 27 februarie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a formulat o informare, în scopul clarificării situației privind desfășurarea supravegherii și cercetării arheologice preventive aferente obiectivului ”Creșterea eficienței energetice a imobilului Spitalul Municipal Constanța”.

În data de 03.07.2025, a fost emis avizul 554/03.07.2025 al Ministerului Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, care stipulează obligativitatea realizării cercetării arheologice preventive și a supravegherii arheologice pentru obiectivul de investiții menționat, precum și pentru lucrările aferente organizării de șantier. În conformitate cu acest aviz, la data de 15.07.2025 au fost încheiate între Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în calitate de beneficiar, următoarele contracte:

• contractul de cercetare arheologică 98/C/15.07.2025
• contractul de supraveghere arheologică nr. 126/S/15.07.2025.

Ulterior, la data de 06.08.2025, Ministerul Culturii a emis Autorizația nr. 411/06.08.2025 pentru cercetare arheologică și Autorizația nr. 463/06.08.2025 pentru supraveghere arheologică. Prin adresa 193455/27.08.2025, Primăria Municipiului Constanța a transmis muzeului Ordinul de începere privind serviciul de cercetare arheologică, menționând explicit că prestarea acestuia va începe de la data de 01.09.2025.

Arheologii au intrat în șantier în data de 3 septembrie 2025

Echipa de specialiști arheologi a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a intrat efectiv în șantier începând cu data de 03.09.2025, după realizarea lucrărilor preliminare indispensabile, constând în curățarea terenului, relocarea utilităților și decopertarea stratului vegetal. Activitatea arheologică s-a desfășurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului, corespunzător delimitat și semnalizat, cu respectarea normelor metodologice și de siguranță impuse de legislația în vigoare. În consecință, din totalul de 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfășurat pe parcursul a 39 de zile, după cum urmează: în perioada 03.09.2025 – 16.10.2025 s-a derulat prima fază a cercetării, constând în săpătura perimetrală a clădirii; faza a 2-a s-a derulat în perioada 20.01.2026 – 25.02.2026, constând în cercetarea zonei de fundare a fostului corp B și a extinderilor propuse.

Menționăm că în perioada 20.10.2025 – 19.01.2026 cercetarea arheologică nu s-a putut efectua, deoarece au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent, decopertare, relocare utilități și alte activități tehnice pregătitoare.

Condiții de lucru extrem de periculoase

În perioada derulării fazei 2 a cercetării arheologice, la data de 30.01.2026, Muzeului i-a fost transmisă Nota de constatare nr. 3/29.01.2026, întocmită de Antreprenor și Supervizor, înregistrată la MINAC sub nr. 305/30.01.2026, referitoare la lucrările de demolare a tronsonului B, aflate în curs și, în mod expres, la condițiile de lucru extrem de periculoase, în care siguranța și securitatea personalului aflat pe șantier nu puteau fi garantate. În consecință, prin adresa nr. 314/02.02.2026, reprezentanții MINAC au notificat Beneficiarul că activitatea de cercetare arheologică nu poate continua în condiții care pun viața în pericol, integritatea fizică și securitatea personalului de cercetare arheologică aflat în perimetru. Deși se solicita urgentarea cercetării arheologice, MINAC a considerat prioritară asigurarea condițiilor de securitate în muncă pentru personalul de specialitate. În acest context s-a impus suspendarea temporară a activității de cercetare arheologică până la remedierea deficiențelor constatate și punerea în siguranță a zonei de lucru. Cu toate acestea, pentru a evita orice sincope și întârzieri în derularea activității, arheologii MINAC s-au deplasat pe șantier pentru colectarea materialului arheologic aflat în săpătură și realizarea înregistrărilor topografice finale.

Prin adresa nr. 26692/04.02.2026 Primăria Municipiului Constanța a informat din nou conducerea MINAC că „personalul angajat al muzeului este pus în pericol”, având în vedere starea critică a Corpului A al Spitalului Municipal, situat în imediata vecinătate a zonei de cercetare, clădire care prezinta vulnerabilități structurale majore și este încadrată în clasa de risc seismic Rs1. Această situație a consolidat decizia restricționării accesului în zonele cu grad ridicat de pericol de prăbușire și a impus reorganizarea temporară a activității arheologice în perimetrul respectiv.

La data de 23.02.2026, ca urmare a solicitării beneficiarului cu privire la stadiul cercetării arheologice preventive, MINAC a informat Primăria Municipiului Constanța prin adresa nr. 628/25.02.2026 că lucrările de cercetare în zona menționată au fost finalizate, fapt ce permite trecerea la următoarea etapă a proiectului.

Spitalul Municipal Constanța este amplasat în perimetrul sitului arheologic „Necropola orașului antic Tomis”, cod LMI CT-I-s-A-02555, precum și în zona de protecție a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta”, secolul IV p. Ch. epocă romană, cod LMI CT-I-m-A-02555.03, după cum se specifică și în avizul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, reprezentantul în teritoriu al Ministerului Culturii. În conformitate cu Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice, republicată, și cu Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, republicată, realizarea supravegherii și cercetării arheologice este obligatorie în siturile arheologice reperate și delimitate. Zona are o importanță majoră pentru cunoașterea istoriei orașului Constanța și pentru prezervarea patrimoniului cultural local.

S-au descoperit 34 de morminte din perioada romană

În stadiul actual al cercetării arheologice, s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conțineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede și o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menționăm descoperirea a două piese excepționale: o inscripție în limba greacă, ce atestă o asociație religioasă la Tomis în secolul III, precum și un umbo – partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar.

Durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiționată de natura, amploarea și complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei. Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situațiile invocate referitoare la întârziere și la creșterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiștii arheologi și-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar și în condiții meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheț la sol), condiții care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de șantier.

Acuzații aduse cercetătorului științific Constantin Băjenaru

”Referitor la acuzațiile aduse colegului nostru, domnul cercetător științific dr. Constantin Băjenaru, se impune subliniat faptul că domnia sa este un arheolog cu o vastă activitate profesională, care se întinde pe aproape trei decenii, fiind unul dintre cei mai experimentați specialiști în arheologia Dobrogei și un fin cunoscător al istoriei regiunii, cu recunoaștere națională și internațională. Acesta este autorul a numeroase studii și articole apărute în publicații de specialite din țară și străinătate și este, în prezent, membru în Comisia Națională de Arheologie și în Comisia Națională Limes.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își desfășoară activitatea cu deplin respect față de interesul public, în strânsă legătură cu nevoile comunității locale și respectând întru totul prevederile legale. Prin implicarea constantă în proiecte de cercetare, prin dezvoltarea de colaborări instituționale cu autoritățile locale și prin disponibilitatea permanentă de a oferi expertiză de specialitate, instituția noastră își reafirmă angajamentul de a acționa ca un partener responsabil și de a contribui activ la dezvoltarea proiectelor pentru comunitate, precum și la protejarea patrimoniului istoric al Constanței, parte esențială a identității noastre culturale.”, au precizat reprezentanții MINAC.