Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026. Ședința de guvern în care vor fi discutate amendamentele primite la pachetul fiscal a fost convocată pentru ora 12.30. Ulterior, de la 15.00, premierul Ilie Bolojan va merge în Parlament pentru ședința comună în care Guvernul își asumă răspunderea, până atunci existând posibilitatea ca Guvernul să adopte unele dintre amendamentele depuse de către parlamentari. Opoziția are posibilitatea blocării acestor măsuri prin intermediul unei moțiuni de cenzură. Care sunt însă șansele să și treacă?
Miniștrii reuniți în ședință de Guvern au aprobat vineri proiectul de lege prin care își va asuma răspunderea în fața Parlamentului.
Procedura accelerată de adoptare este motivată de faptul că marți, 8 iulie, va avea loc ședința EcoFin la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde Alexandru Nazare trebuie să prezinte pachetul prin care se țintește reducerea deficitului bugetar al României.
Printre măsurile care vor face parte din acest proiect se numără:
- reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa)
- creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%
- creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%
- înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026
- pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate
- taxă pe profiturile băncilor
Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului.
Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde, notează hotnews.ro.
Care este procedura parlamentară
Asumarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție prin intermediul căreia Guvernul poate adopta un proiect de lege rapid, fără a fi dezbătut sau votat în Parlament.
În termen de 3 zile de la asumarea răspunderii, opoziția poate depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.
Dacă moțiunea e respinsă, proiectul de lege se consideră a fi adoptat. Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele mai are dreptul de a cere reexaminarea legii.
„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, prevede Constituția. După ce sunt consumați toți acești pași, legea este promulgată și intră în vigoare.
Opoziția, formată acum din AUR, POT și S.O.S România, a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu în sesiunea parlamentară care s-a încheiat pe 1 iulie. În mod normal, poate fi depusă o singură moțiune per sesiune. Există însă o excepție, momentul în care Guvernul își asumă răspunderea.
„Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea”, arată Constituția.
Aritmetica voturilor din Parlament
În cazul în care opoziția va depune moțiune de cenzură pentru a determina căderea guvernului Bolojan și, implicit, respingerea proiectului măsurilor fiscale, va trebui să obțină jumătate plus unu din voturile parlamentarilor, adică 233 de voturi din 465.
Însă aritmetica parlamentară indică faptul că o moțiune de cenzură are șanse minime să treacă, în condițiile în care cele patru partide din coaliție au o majoritate clară, după cum urmează:
- PSD – 131 parlamentari (93 deputați și 38 senatori);
- PNL – 72 parlamentari (50 deputați și 22 senatori);
- USR – 59 parlamentari (40 deputați și 19 senatori);
- UDMR – 32 parlamentari (22 deputați și 10 senatori)
În total, cele patru partide au o majoritate de 294 de parlamentari, la care se adaugă 17 deputați din grupul minorităților naționale, grup care susține Guvernul în Parlament.
Prin contrast, cele trei partide de opoziție au un număr de voturi mult mai redus:
- AUR – 89 parlamentari (61 deputați și 28 de senatori);
- SOS România – 26 parlamentari (17 deputați și 9 senatori);
- POT – 19 parlamentari (14 deputați și 5 senatori)
Conform statisticilor oficiale ale celor două Camere și prezentate de aceeași sursă, opoziția ar aduna doar 134 de voturi, însă și acest număr este incert. Astfel, printre senatorii SOS România sunt incluși și Nadia Cosmina Cerva, Silviu Dorin Petrea și Clement Sava, care au fost excluși din partid, însă procedura de dezafiliere a lor la acest grup nu a fost finalizată până la finele sesiunii ordinare care s-a încheiat pe 30 iunie. Deocamdată, nu există indicii privind modul în care aceștia ar vota într-o eventuală moțiune de cenzură.
De asemenea, mai sunt trei senatori neafiliați unui grup parlamentar. La Camera Deputaților, numărul celor neafiliați este de 15. Asta înseamnă că sunt 18 voturi care sunt în joc. Majoritatea lor provind din cele trei partide de opoziție, dar este incert dacă vor vota o eventuală moțiune de cenzură. Chiar dacă vor susține demersul, nu vor putea influența rezultatul final, dacă partidele de guvernământ își mobilizează parlamentarii, iar aceștia votează conforma consemnului de partid.
