Reforma administrației locale. Bolojan vrea mai puțini angajați în primării și consilii județene

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, astăzi, un pachet amplu de reforme pentru administrația publică locală, menit să crească eficiența, să reducă birocrația și să responsabilizeze autoritățile în gestionarea resurselor. Pachetul  ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii iulie. Pachetul propus vizează trei direcții strategice.

„Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare, în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factori de dezvoltare ai comunităților. Iar a treia direcție ține de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare și de digitalizare, în așa fel încât, deci, prin adoptarea acestor politici, să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată.

Eu o să mă refer la prima direcție, cea de administrație mai eficientă, și am să punctez principalele măsuri pe care le propunem în această zonă.

Una dintre măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați – nu doar numărul de locuitori dintr-un județ; pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două-trei persoane care să gestioneze această activitate, sau funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului-șef le eliberează, dacă eliberează pentru toate unitățile administrative, dacă doar parțial -, și în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România, funcție de mărimea localității, și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene.

De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și avem aceleași primării, având deci o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajați unde nu se vede niciun plus de servicii, un plus de calitate pe care cetățenii respectivi să-l perceapă de la aceste primării. Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii județene mai mici, care au un număr de peste 200 de angajați, și nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele. Pe cale de consecință, modul în care va fi stabilit va face ca acolo unde personalul în administrațiile publice locale a fost supradimensionat să trebuiască să fie redus, iar la autoritățile unde acesta este deja redus această măsură nu îi va afecta. Dimpotrivă, dacă periodic am avut organigramele blocate și nu au mai putut face angajări, această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitatea de a-și stabili organigramele așa cum doresc.“, a spus șeful Guvernului.

Limitarea numărului de polițiști locali

A doua măsură pe care o propune, tot în zona de limitare, este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma care este astăzi stabilită de un polițist local la 1.000 de locuitori să fie majorată; cât – va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile, în principal reședințe de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România, a anunțat premierul.

„Și aici avem situații în care suntem la extreme, avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală – de exemplu, Buzăul este în această situație – și care nu reușește să îi aducă sub limita legală datorită proceselor care trenează de ani de zile. Dar nu s-a constatat ca într-un oraș cu un număr mic de polițiști să avem infracționalitate, să avem problemele de curățenie, de exemplu, scăpate de sub control sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat lucrurile să fie total diferite. Prin măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competențe cu Poliția Națională, astăzi și Poliția Națională și cea Locală au competențe pe ordine publică și pe circulație, prin organizarea de dispecerate comune, nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat, încă cinci polițiști locali într-un alt dispecerat, prin direcționarea exactă a echipajului care răspunde de o anumită zonă la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile. Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un singur dispecerat, vă puteți da seama că toate polițiile își facă datoria mult mai bine, pentru că o bună parte din zona de intersecții aglomerate, de pietonal, zonele infracționale cu potențial ridicat sunt supravegheate și în felul acesta putem să evităm suprapunerile de forțe, putem să clarificăm responsabilitățile, în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta poliției naționale, iar per ansamblu întreg sistemul de ordine publică să fie mult mai bine organizat, evitând, așa cum v-am spus, cheltuieli inutile și suprapuneri de competențe.“, a spus Bolojan.

O altă grilă de salarizare

O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal, a afirmat premierul.

„Astăzi, așa cum știți, fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, deci, numărul de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare a fiecărui angajat trebuind la grilă să respecte o condiție importantă, să nu depășească salariul viceprimarului. În multe localități grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului, deci, este dusă la maxim, foarte apropiat, în condițiile în care avem 25% din localitățile din România, e vorba în principal de primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități la nivel național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor putea să coboare, dacă situația locală financiară impune acest lucru, este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante și, atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel naţional. Celelalte unități administrative, ale căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, sigur își vor putea stabili, așa cum este și în prezent, grila de salarizare și organigrama, pentru a-și optimiza funcționarea și pentru a oferi servicii cât mai bune. O altă măsură foarte importantă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității, mă gândesc, de exemplu, la gradul de colectare a impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deși este în Codul Finanțelor Publice Locale, în fiecare an prin legea bugetului, această amânare a avut atât componente obiective, dar și grijă de a nu deranja aleșii locale. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-și încasa taxele și impozitele, ceea ce acest pachet – și domnul ministru Cseke o să vă prezinte aceste propuneri – va rezolva în așa fel încât să existe deci capacitatea de a fi eficient, de a-ți asuma responsabilitățile, în așa fel încât să poți într-adevăr să soliciți, pe bună dreptate, sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria. În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local.“, a punctat Bolojan.

Împărțeala funcționarilor între primării și refudecerea posturilor

Șeful Guvernul a afirmat că o altă măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între 2-3 primării.

„Gândiți-vă că și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, sunt IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă și mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate, o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două primării. Mă gândesc, de exemplu, la zona de urbanism, unde nu ai autorizații de construire la un volum atâta de mare sau certificate de urbanism să acopere o primărie cu normă întreagă și așa mai departe. Mă gândesc la alte componente de colaborare între primării, nu doar partea de partajare, să spunem, a funcționarilor, inclusiv partajarea unor servicii. Unele primării au firme proprii de curățenie, și-au cumpărat tractoare. Decât ca primăria vecină să cumpere un serviciu la un preț mult mai mare, să spunem, de tundere a șanțurilor, o primărie care are astfel de dotare poate să i-l împrumute și sigur percepe o sumă mult mai mică sau pot achiziționa servicii în comun, în așa fel încât toate serviciile care se derulează la nivel local să poată fi efectuate în condiții cât mai bune. Gândiți-vă, de exemplu, că sunt situații în care nu mai avem biblioteci în mediu rural și nu văd niciun fel de problemă ca un bibliotecar, de exemplu, dacă tot este o comună care vrea să aibă o bibliotecă, să poată lucra la două primării, în așa fel încât să avem biblioteci deschise și în zona de rural, pentru că un bibliotecar la o comună, vă dați seama, mică, nu se justifică cu normă întreagă și nu e de mirare că foarte multe comune astăzi nu mai au aceste biblioteci funcționale. Un lucru de asemenea important pe care ne propunem să îl avem în vedere este reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central. Așa cum știți, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local – primar, viceprimar, președinte de consiliu județean, vicepreședinte – există un număr de oameni în cabinet: doi la un primar de comună, unul la un viceprimar de comună, la un președinte de Consiliu Județean patru și așa mai departe. Cred că putem reduce acest număr, pentru că, la nivel de țară, numărul acestora depășește 10.000 și, la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de consilier de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel încât să avem, per total, administrații mai eficiente, mai responsabile și am încredere că aleșii locali, din rândul cărora provin și eu, și am 16 ani de activitate continuă ca ales local, înțeleg că putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor, dar folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru acest lucru. Înainte de a-l ruga pe domnul ministru Cseke să prezinte următoarele două direcții, vă informez că am finalizat o analiză a modului în care gestionăm investițiile în România și, constatând că suntem în situația în care e nevoie să ne concentrăm pe asigurarea finanțării pentru proiectele europene, PNRR cu prioritate, fondurile de coeziune, pe locul doi, suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele asigurate din bugetul de stat. Un program important pentru autoritățile locale este Programul “Angel Saligny” și am decis să prioritizăm aceste investiții în așa fel încât să continue să fie finanțate proiectele care au un stadiu de maturitate avansat pentru a le putea finaliza, iar proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat să nu le mai asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea, urmând ca până la finalul anului să definitivăm prioritizarea, funcție de domeniul în care sunt aceste proiecte, funcție de importanța lor, funcție de maturitatea proiectelor, în așa fel încât, de anul viitor, să avem prioritizate toate proiectele de investiții pentru a le putea continua.“, a conchis premierul.

Declarațiile integrale le citiți aici: https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-premierul-ilie-bolojan-i-de-ministrul-dezvoltarii-lucrarilor-publice-i-administratiei-cseke-attila