Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul pentru reformă Dragoș Anastasiu au susținut, marţi seara, o conferință de presă, pe tema măsurilor pregătite de Executiv în vederea reformei companiilor de stat. Printre măsurile vizate se numără reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație și plafonarea câștigurilor. De asemenea, vor fi introduși indicatori de performanță, iar funcționarii publici vor putea face parte din cel mult un CA, față de maximul de două din prezent.
Ilie Bolojan:
„Am convenit că în perioada următoare, toate ministerele tutelare să asigure publicarea tuturor datelor care sunt necesare pentru a ști cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care le sunt indicatorii și toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc și în ce condiții conduc aceste companii.
Un al doilea element de bază ține de partea de management a companiilor, lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislație, atât în ceea ce privește reducerea numărului de membri, dar și în ceea ce privește plafonarea unor câștiguri.
Un element foarte important sunt indicatorii de performanță… Vom fi în două situații: sau noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii sau cei care nu îi acceptă, să plece.“
Vicepremierul Dragoș Anastasiu:
- Avem 1.326 de întreprinderi publice, aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifre de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice, care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante. Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde. Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 – 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă – CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA – 2 miliarde de RON. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP. Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? 270 de SA-uri, 78 regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea împreună dau 550 de companii care au fie venitul zero, fie nu știm nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați.
- Avem zone de activitate: apă, canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Ce vedem per total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă. 46 % din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Și avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, fie despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere.
- Avem o problemă legată de performanță. Vă dau un singur exemplu, cum putem să evaluăm acest lucru. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa și am comparat cu România. Și vreau să vă spun că din această comparație, vedem că la numărul pe care noi îl avem în România – sigur, nu vreau să nominalizez – dar la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți – același număr de pasageri care trec pe acolo – 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci asta este o problemă care ține de performanță, nu numai de ce se întâmplă la comitetul executiv sau la consiliul de administrație, ci ceea ce înseamnă și performanța angajaților.
- La regiile autonome, de la trei-cinci membri, să mergem la trei membri maxim. La societățile cu sistem unitar, de la trei-şapte membri să mergem la trei membri maxim. Societățile cu sistem dualist sau companiile mari, peste 50 de milioane și cu peste 200 de angajați, de la cinci-şapte membri, să mergem la trei-cinci membri.
- Reducerea remunerațiilor membrilor din consiliile de administrație. Membrii neexecutivi, deci cei care nu sunt și directori, de până la trei indemnizații – până la trei înseamnă de trei ori salariul mediu pe ramură, deci 3X, deci cum voi spune acum X, X este salariul mediu pe ramură, și cum era și până acum. De la 3X mergem la 2X, indemnizația fixă, iar la executivi, indemnizația fixă, de la 3,6 o ducem la 3 maxim, iar cea variabilă, de la 3,6 la 2. De ce? Pentru că, dacă ne uităm peste tot în companiile private și în Europa, la companiile de stat, partea fixă e în general mai mare decât partea variabilă. Și dacă până la noi cumva a fost invers, încercăm să intrăm într-o normalitate. Directorii generali, componenta fixă a fost 3,6X, propunem 3X. Componenta variabilă, 3,6X, propunem 2X. Plafonarea beneficiilor. Au existat și există alte beneficii – și nu ne referim la mașină de serviciu, laptop, deplasări cu diurnă, telefon, pentru că astea nu sunt, din punctul nostru de vedere, beneficii, dar ne referim la plata de cazare dacă este în alt oraș.
Sursa text și foto: gov.ro
