Magistrații Instanței Supreme nu se lasă și se opun din nou oricărei decizii a Guvernului care aduce reforma în Justiție. Pentru a doua oară, Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea atacă la Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul de lege care schimbă condițiile de pensionare pentru magistrați și pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Primul proiect de lege a fost declarat neconstituțional pe formă, pentru că Guvernul Bolojan nu a așteptat avizul CSM, notează hotnews.ro.
Purtătorul de cuvânt al Instanței Supreme, Victor Alistar, a declarat că Înalta Curte a decis să sesizeze CCR „în sinteză pentru că proiectul discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale (…)”.
„Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”, a declarat acesta.
Amintim că, premierul Ilie Bolojan a anunțat la începutul acestei săptămâni, într-o ședință comună ale celor două Camere ale Parlamentului, angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților. Bolojan a spus că proiectul pensiilor de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială.
„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.
Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani – astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net; astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.“, a declarat Bolojan.
