O nouă moțiune simplă depusă de Opoziție a fost respinsă în Parlament. Moţiunea simplă privind Acordul Mercosur fost respinsă, luni, de plenul Senatului. Din 115 senatori prezenți, 38 de voturi ”pentru”, 52 de voturi ”contra” şi 25 de abţineri.
Ministrul vizat de moţiunea simplă, Oana Ţoiu, nu a fost prezentă la dezbateri, fiind plecată într-o vizită de lucru, la Londra.
Premierul Ilie Bolojan a fost prezent în plenul Senatului și a transmis în plen că semnatarii fac prin această moțiune ceea ce fac de ani de zile, și anume sădesc spaime în rândul celor care nu știu detaliile, el precizând că ori nu înţeleg nimic, ori o fac cu bună știință.
Iată discursul lui Ilie Bolojan:
„Moțiunea pleacă de la niște premise false. Una – că decizia s-ar fi luat în clandestinitate și a doua – că această decizie legată de Mercosur e în defavoarea României.
Nu voi insista pe declarațiile politice, ci voi spune câteva lucruri pentru a demonta aceste premise false.
Moțiunea pe tema acordului între Uniunea Europeană și țările Mercosur este în linie cu întreaga politică a semnatarilor: ei știu exact cum NU este bine, dar niciodată nu oferă o soluție reală.
Întreaga construcție a textului moțiunii pare să spună că semnatarii au aflat despre acest acord cu țările Mercosur abia atunci când Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor.
Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, este în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membră a Uniunii Europene.
Spune textul moțiunii că suntem condamnați să ne agățăm de o „locomotivă europeană”, în urma căreia suntem „un biet vagon de marfă”.
Adevărul factual este acela că, o vreme, și noi am fost în cabina acestei locomotive. În 2019, când noi am deținut președinția rotativă a Consiliului European, anunțam la finalul mandatului că am încheiat negocierile cu țările Mercosur. România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătății de an în care am deținut președinția.
Vorbim de ceva întâmplat în urmă cu 7 ani.
Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă.
La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când președintele Nicușor Dan a anunțat că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște; nimeni nu s-a îngrijorat, nu a existat nicio declarație politică.
Să ne fie clar tuturor: acesta este un tratat economic, care vine ca orice în viață, cu riscuri și cu oportunități. Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile și să ne maximizăm oportunitățile.
Și pot să înțeleg rezervele deținătorului portofoliului Ministerului Agriculturii legat de componenta de riscuri, pentru că aici, într-adevăr, ar putea să fie niște riscuri. Dar în privința acestora, inclusiv la demersurile făcute de România pe finalul anului și la începutul acestui an, acest tratat a mai căpătat câteva pârghii de control pentru noi, pe ultima sută de metri, tocmai pentru a proteja piața europeană în momentul în care se va deschide pentru țările Mercosur, pe o durată care se va întinde pe 10-15 ani.
Și enumăr pe cele mai importante măsuri care au fost stabilite la începutul acestui an, pentru a înțelege măcar acum despre ce e vorba:
- Controale serioase și dese la produsele alimentare venite din țările Mercosur, pentru a ne asigura că importăm alimente produse la aceleași standarde înalte de calitate ca și în Uniunea Europeană. Aceste lucruri trebuie să le facem prin instituțiile care sunt în subordinea ANSVSA.
- Posibilitatea de a interveni direct în piață atunci când cota de piață a importurilor din țările Mercosur se modifică.
- Noi, România, vom mai avea suplimentar la dispoziție 3,8 miliarde de euro pentru a putea despăgubi fermierii noștri în cazul în care au de suferit în vreun fel din cauza concurenței din țările Mercosur.
Dar cineva din țările europene și din economia europeană trebuie să achite aceste fonduri pentru a ne putea susține fermierii.
Semnatarii fac prin această moțiune ceea ce fac de ani de zile: sădesc spaime în rândul celor care nu știu nici detaliile acordului cu țările Mercosur, nici cum funcționează economia mondială.
Ori nu înțeleg nimic, ori o fac cu bună știință. Mi-e greu să spun care variantă ar fi mai scuzabilă pentru oameni care au acces la informație adevărată.
O să spun doar ceea ce poate înțelege toată lumea.
Noi vom fi o țară cu adevărat prosperă abia atunci când vom fi mai competitivi, când vom produce mai mult și vom vinde mai mult din ceea ce producem.
Și ca să putem vinde ceea ce producem ca țară, avem nevoie de piețe de desfacere, iar tratatul cu țările Mercosur exact asta face: deschide pentru Uniunea Europeană și pentru România o piață imensă. În egală măsură, deschide o piață pentru companii din restul Europei către care exportă companii din România.
Și depinde de noi să folosim aceste oportunități.“
