Guvernul a adoptat joi seară legea bugetului pe 2026, iar salariul minim va crește de la 1 iulie. În plus, transportatorii vor beneficia de o compensare a creșterii prețurilor la motorină.
Iată declarați completă a premierului Ilie Bolojan:
„A fost o zi lungă (joi, 13 martie n.r.), dar la finalul acestei zile am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață, în vederea dezbaterii și aprobării. Așa cum vi s-a spus, au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului. În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. A fost o schemă existentă și în prezent, care expira la sfârșitul acestei luni, a fost prelungită până la sfârșitul anului, iar compensarea a fost crescută de la 0,65 de bani la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate prin această prelungire de schemă. Iar prin revizuirea din trei în trei luni de zile vom ține cont de evoluțiile din această piață în perioada următoare.
De asemenea, a fost aprobată ordonanța pentru simplificare și debirocratizare. Această ordonanță practic cuprinde trei reforme: cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea care ține de autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pentru stingerea la incendiu, deci de la pompieri. În ceea ce privește autorizarea legată de investițiile mari, aici, așa cum știți, avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine, la care toate investițiile care depășeau până acum două milioane de euro trebuiau să treacă, inclusiv investițiile realizate de companii românești, și suntem în situația în care am ridicat acest prag de la două milioane de euro la cinci milioane, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile, în așa fel încât să reducem domeniile de avizare. De asemenea, a fost redus termenul de avizare substanțial, prin eliminarea avizului suplimentar de la Consiliul Concurenței. Avizul Comisiei va cuprinde inclusiv avizul Consiliului, ceea ce înseamnă o reducere de cel puțin două luni de zile a termenului de avizare. De asemenea, toate documentele vor fi depuse printr-o aplicație informatică. În ceea ce privește cea de-a doua reformă, cea de simplificare pe mediu, aici principalele elemente țin de reducerea unor termene, termene pentru depunerea documentelor, pentru analiza memoriului, pentru decizia de încadrare. În total, reducerea de termene înseamnă aproximativ 40 de zile, de exemplu, de la 125 de zile, vorbim de investiții mari aici pentru a susține investițiile în economie, se vor reduce la 85 de zile. De asemenea, și aici, pentru a urmări cu exactitate cererile va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse. De asemenea, respectarea termenelor va putea fi urmărită fără probleme. Cel de-al treilea domeniu este cel legat de securitatea la incendiu. Asta înseamnă că se va face o avizare mai rapidă, o avizare bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut. De asemenea, toate termenele de avizare au fost reduse. În condițiile în care angajații inspectoratului nu vor emite la timp aceste documente, așa cum, din păcate, se întâmplă astăzi în unele regiuni ale țării, cum este București sau zona metropolitană, va exista o răspundere disciplinară a acestora și, de asemenea, se va considera un acord provizoriu de 60 de zile, în așa fel încât companiile să nu fie blocate în activitate, iar în acest timp să se poată face verificarea la fața locului, dacă din anumite motive obiective nu s-a putut emite avizul la timp. De asemenea, și aici documentația se va face exclusiv electronic, iar pentru proiectele repetitive – de exemplu, rețele de magazine – va fi suficient un acord unic, în așa fel încât să nu se mai obțină în fiecare județ. Consider că aceste măsuri, care țin de simplificare și de debirocratizare, vor reduce timpii, vor reduce costurile administrative pe care le suportă firmele și va fi un cârlig pentru atragerea de investiții în România.
Cele mai importante, proiectele care au fost astăzi aprobate țin de bugetul de stat și de bugetul asigurărilor sociale de stat. Înainte de a-l ruga pe domnul ministru Nazare să vă prezinte aceste proiecte, aș vrea să fac doar câteva scurte considerații. Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibili în general. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți. Și, deci, reducerea deficitului este o provocare, pentru că înseamnă că trebuie practic să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.
O altă provocare importantă înseamnă să reducem deficitele în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Dimpotrivă, pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbție, așa cum știți, PNRR-ul se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care țin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțările noastre, dar și datorită celorlalte componente care țin de SAFE. Și acest proiect de investiții ține cont de proiectele pe care autoritățile locale le derulează, le asigură cofinanțări importante în așa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate, pentru a nu pierde bani și pentru a nu avea corecții care țin de nerespectarea acestor angajamente.
O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. Așa cum știți, în pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România, atât în administrația centrală, cât și în cea locală, și va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli în așa fel încât, prin reducerea cheltuielilor de bază, prin redistribuirea de personal, prin reducerea de personal, acolo unde se constată că este supradimensionat, să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, nu știu, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții și să ne permită relansare în anii următori.
O altă componentă importantă este partea de relansare economică, și acest buget, în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate, atât din punct de vedere a creșterii economice, cât și din punct de vedere a reducerii ratei inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie reașezată pe niște baze economice cât mai corecte, în așa fel încât în anii următori să putem să avem o creștere și să creăm condiții mai bune pentru români.“
Sursa: gov.ro
