Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, l-a contrazis luni pe Sorin Grindeanu, după ce liderul PSD a susținut că PNL și USR vor să modifice legea integrității – jalon din PNRR – pentru a rezolva problemele lui Dominic Fritz și Clotilde Armand. Ministerul Justiției a arătat într-un comunicat că proiectul legislativ se aplică pentru viitor, nu la cazurile trecute instrumentate de ANI.
Sotin Grindeanu a declarat luni că ”le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. De exemplu, suntem total împotrivă ca domnul Fritz să-şi rezolve problemele de integritate prin modificarea legii. Concret, nu vom accepta ca în grupul de lucru pe subiectul privind jalonul care face referire la integritatea în funcţia publică USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand şi ale altor USR-işti condamnaţi defin itiv de Înalta Curte”.
Iată comunicatul integral al Ministerului Justiției:
„Precizări ale Ministerului Justiției privind Proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității
Precizăm că Proiectul de lege sus enunțat a fost elaborat în vederea aducerii la îndeplinire a Jalonului 431 din PNRR- Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, al cărui obiectiv se referă la „intrarea în vigoare a legilor consolidate din materia integrității”. Ținta PNRR vizează actualizarea și, respectiv, consolidarea legislației în materia integrității gestionate de Agenția Națională de Integritate.
De asemenea, această reformă are un rol important în procesul de aderare a României la OCDE, contribuind la alinierea cadrului național la standardele și bunele practici ale Organizației în domeniul integrității publice. România a fost invitată să prezinte stadiul adoptării reformei la următoarea reuniune a Grupului de lucru pentru integritate publică și anticorupție (PIAC) al OCDE. OCDE a subliniat că reforma sistemului declarațiilor de avere și de interese trebuie să asigure publicarea acestora în mod proporțional cu nivelul de decizie și cu gradul de expunere la risc al oficialilor publici, păstrând un echilibru adecvat între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 297/2025.
În acest scop în anul 2022 a fost constituit un grup de lucru interinstituțional format din reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției. Grupul de lucru a identificat deficiențele și problemele legate de aplicarea, interpretarea sau necesitatea punerii în acord a legislației cu deciziile pronunțate fie de instanța de contencios constituțional fie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ca urmare a fost elaborat un proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea celor 4 legi în materia integrității:
– Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
– Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;
– Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;
– Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Recent, în urma unor runde de discuții legate de proiect, a rezultat o formă consolidată pe baza unui acord al Ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate pe conținutul și forma proiectului.
Ministerului Justiției este deschis pentru a primi și analiza amendamente din partea partidelor parlamentare, pentru a definitiva proiectul de lege.
În acest context, Ministerul Justiției a primit deja o serie de propuneri de amendamente din partea PNL, USR si UDMR aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat.
Deși Guvernul are capacitate limitată, neputând să propună proiecte de lege, demersurile și diligențele Ministerului Justiției de finalizare a proiectului se încadrează în sfera atribuțiilor și competențelor legale ale ministerului și într-un principiu al continuării activității tehnice de elaborare legislativă, indiferent de situația politică si constituțională. Capacitatea constituțională limitată a Guvernului nu afectează capacitatea funcțională a Ministerului Justiției de elaborare a proiectelor de acte normative.
Precizam că, între altele, proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate.“
