Reacțiile politicienilor curg după ce România a pus cruce la 770 de milioane de euro din PNRR, după ce negocierile pe noua Lege a salarizării au eșuat.
Pe de o parte, Sorin Grindeanu vine și spune pe Facebook că alții sunt de vină (adică Bolojan și USR), nu partidul său, care a condus Ministerul Muncii ani la rând.
Premierul Ilie Bolojan lansează acuzații dure la adresa PSD, pe care îl responsabilizează pentru blocarea legii salarizării și pentru riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro. Bolojan susține că social-democrații au refuzat să ajungă la un acord privind reforma salarizării, deși au existat mai multe runde de negocieri și variante de proiect.
„PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că România își poate respecta angajamentele”, a transmis Bolojan.
Liderul PNL susține că partidul său a încercat să găsească o soluție pentru adoptarea legii, însă negocierile s-ar fi lovit de refuzul PSD.
„Partidul Național Liberal a făcut tot ce a fost posibil, a căutat toate soluțiile pentru a ajunge la un acord privind susținerea legii salarizării, dar s-a izbit de ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”, afirmă premierul.
Bolojan: Trei miniștri PSD nu au finalizat proiectul din 2022
Premierul amintește că proiectul legii salarizării este întârziat de mai mulți ani și acuză trei miniștri succesivi ai Muncii, proveniți din PSD, că nu au reușit să finalizeze reforma.
Potrivit lui Bolojan, un prim proiect ar fi prevăzut o anvelopă salarială de 15,5 miliarde de lei, considerată prea mare pentru bugetul României. Ulterior, Sorin Grindeanu ar fi semnat, în cadrul negocierilor organizate de Administrația Prezidențială, un acord pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei.
„Ulterior, PSD a tot plusat până la o anvelopă de 12 miliarde de lei, pe care, în final, nu a acceptat-o”, susține premierul.
Bolojan consideră că motivul pentru care PSD nu a susținut în final proiectul ține de interese politice și de menținerea actualului sistem de salarizare.
„De ce? Din populism, lașitate, dar și din dorința de a păstra un sistem de privilegii pentru unii bugetari și lideri sindicali”, acuză acesta.
„Nu au existat consultări? Fals!”
Bolojan respinge și acuzațiile potrivit cărora proiectele nu ar fi fost suficient discutate cu partidele și sindicatele.
„Nu au existat consultări? Fals! Au fost nenumărate runde de consultări, atât politice, cât și cu sindicatele, derulate la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni”, afirmă premierul.
Acesta susține că autoritățile au încercat să recupereze timpul pierdut și să finalizeze proiectul în regim de urgență.
În ceea ce privește transparența proiectelor, Bolojan afirmă că doar varianta la care a lucrat fostul ministru al Muncii Manole ar fi fost ținută în sertar, în timp ce celelalte variante au fost transmise pentru consultare către echipa tehnică a Comisiei Europene.
„Trei proiecte au fost transmise în consultare la echipa tehnică a Comisiei Europene. Proiectele și răspunsurile au fost comunicate reprezentanților partidelor. Ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”, precizează Bolojan.
Pîslaru: „Principalul vinovat al acestui eșec? Răspunsul este unul singur: PSD”
Declarații în aceeași direcție vin și de la Dragoș Pîslaru, fost ministru interimar al Muncii, care susține că negocierile pentru legea salarizării unitare au eșuat oficial și atribuie responsabilitatea PSD.
Pîslaru afirmă că, în cei patru ani și jumătate în care Ministerul Muncii s-a aflat sub conducerea PSD, partidul nu ar fi pus pe masă un proiect și nu ar fi organizat consultări cu sindicatele și partenerii sociali.
Fostul ministru susține că proiectul pe care l-a prezentat partidelor a fost unul elaborat tehnic, pornind de la constrângerile bugetare și de la obligațiile asumate de România prin PNRR. Potrivit acestuia, reforma urmărea să corecteze inechitățile existente în sistemul de salarizare.
Pîslaru critică și modul în care a fost construită actuala lege a salarizării, susținând că Legea 153/2017 nu a fost implementată integral, iar modificările succesive au dus la apariția unor inechități și la transformarea sistemului într-o competiție pentru obținerea unor sporuri și avantaje.
„România nu pierde doar 770 de milioane de euro”
În privința negocierilor recente, Pîslaru afirmă că proiectul a pornit de la o anvelopă de 8 miliarde de lei, însă, după consultări și discuții cu Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor, a fost construită o variantă de 12,1 miliarde de lei, diferența urmând să fie compensată prin măsuri permanente de reducere a cheltuielilor.
Acesta susține că au fost analizate mai multe scenarii pentru educație și sănătate, inclusiv variante care ar fi permis creșterea coeficienților salariali pentru profesori, însă contextul fiscal-bugetar și riscul privind ratingul de țară au limitat spațiul de manevră al Guvernului.
Pîslaru acuză, la rândul său, PSD că ar fi sabotat procesul de elaborare și adoptare a legii salarizării.
„PSD a ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, și indirect prin agenții lor de influență din zona sindicală”, susține fostul ministru.
În opinia lui Pîslaru, miza nu este doar financiară. România riscă să piardă cei 770 de milioane de euro din PNRR, dar și oportunitatea de a reforma sistemul de salarizare din sectorul public.
„România nu pierde azi, din cauza PSD, doar șansa celor 770 milioane euro bani europeni nerambursabili din PNRR, ci și șansa spre o reformă reală și echitabilă în sectorul public”, afirmă Pîslaru.
PNL nu a depus un proiect separat de teamă că anvelopa salarială ar putea crește
Premierul explică și de ce PNL nu a mers mai departe cu un proiect propriu privind salarizarea. Potrivit acestuia, fără un acord politic exista riscul ca proiectul să fie modificat în Parlament, iar cheltuielile salariale să crească peste nivelul suportabil pentru buget.
„Am analizat depunerea unui proiect de către PNL, însă, în lipsa unui acord politic, exista riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei salariale dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României. Un asemenea risc nu putea fi asumat”, susține Bolojan.
În final, premierul avertizează că blocarea reformei ar putea avea consecințe financiare pentru România și îi cere PSD să își asume responsabilitatea politică pentru situație.
„Efectele acestei iresponsabilități a PSD vor fi plătite de România, iar acest partid nu poate fugi la infinit de răspundere”, a conchis Ilie Bolojan.
