Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins astăzi inițiativa legislativă a parlamentarilor USR Pollyanna Hangan și Remus Negoi prin care produsele electrice și electrocasnice ar fi trebuit să aibă un „indice de reparabilitate”, care să arate cât de ușor pot fi acestea reparate.
Doar senatorii USR au votat în favoarea inițiativei care le-ar fi permis consumatorilor să poată lua o decizie informată încă din momentul achiziției, similar modului în care eticheta nutrițională oferă informații despre produsele alimentare.
„Un indice de reparabilitate nu costă nimic în plus, dar le spune românilor, înainte să scoată banii din buzunar, dacă mașina de spălat, frigiderul, centralele termice pe care le cumpără rezistă cinci ani sau 15. Din păcate, doar USR a susținut această transparență în Senat, restul au preferat să lase consumatorul român orb. Acest proiect a fost inițiat pentru că românii merită să cumpere în cunoștință de cauză, nu pe încredere oarbă”, declară deputata USR Pollyanna Hangan, unul dintre inițiatori.
Propunerea transpune în legislația românească prevederile Directivei europene 2024/1799 privind normele comune pentru promovarea reparării bunurilor. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să aplice această directivă până la 31 iulie 2026. Unul dintre obiectivele principale este creșterea ratei de reparare a produselor electrice și electronice, cu ținta de a ajunge la cel puțin 60% până la 31 iulie 2030.
„Comportamentul de cumpărare al unui cetățean depinde și de modul în care știe, de la început, dacă respectivul echipament va putea fi reparat ușor sau nu. Acest indice îl va ajuta să decidă, pe lângă preț, marcă, indice energetic, design și alte criterii, dacă acel echipament este ceea ce îi trebuie. Câștigă cumpărătorii, câștigă producătorii eficienți și câștigăm un mediu mai curat, prin echipamente cu o durată de viață mai mare”, precizează senatorul Remus Negoi.
Într-o primă etapă, sistemul ar fi urmat să fie aplicat unor categorii de produse considerate prioritare: mașini de spălat și uscătoare de rufe, mașini de spălat vase, televizoare, echipamente frigorifice precum frigidere, combine și lăzi frigorifice, centrale termice, aparate de aer condiționat cu sau fără invertor, aspiratoare și mașini electrice de tuns iarba.
Ulterior, indicele putea fi extins treptat și la alte categorii de produse electrice și electronice, iar calcularea lui ținea cont de cinci criterii principale, printre care:
– perioada în care producătorul pune la dispoziție documentația tehnică pentru reparatori și consumatori;
– ușurința demontării și dezasamblării produsului;
– disponibilitatea componentelor și pieselor de schimb;
– existența asistenței gratuite la distanță;
– accesul la servicii de reparație.
Inițiatorii consideră că introducerea acestui indice ar fi în măsură să responsabilizeze producătorii, încurajându-i să integreze criterii de reparabilitate încă din etapa de proiectare a produselor, dar și pe consumatori, să aleagă produse ce pot fi reparate mai ușor și folosirea lor pe timp mai îndelungat.
Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, pentru dezbateri și vot final.
