Premierul Ilie Bolojan susține că măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar au început să producă rezultate, însă avertizează că România se află în continuare într-o situație dificilă. Potrivit acestuia, următorul guvern va trebui să aleagă între continuarea reformelor și revenirea la politici care să stimuleze consumul prin creșterea cheltuielilor.
Bolojan afirmă că direcția economică a României a fost schimbată anul trecut, iar deficitul bugetar a început să scadă. În primele șapte luni din 2026, acesta este, potrivit premierului, cu 37% mai mic față de perioada similară din 2025.
„Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm”, a transmis Bolojan.
Premierul susține, de asemenea, că au fost reduse cheltuielile de personal ale statului, în timp ce investițiile publice au continuat să crească. În primele șapte luni ale anului, investițiile au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, susține acesta.
Bolojan spune că strategia Guvernului a urmărit reducerea cheltuielilor considerate nesustenabile, concomitent cu protejarea investițiilor despre care afirmă că pot contribui la dezvoltarea economiei.
Bolojan recunoaște efectul asupra economiei
Reducerea deficitului nu a venit însă fără costuri economice, recunoaște premierul. Bolojan admite că măsurile de corecție au avut un efect de contracție economică, iar consumul a scăzut.
În opinia sa, o parte din consumul care alimenta creșterea economică era susținută de bani împrumutați, astfel că reducerea acestuia a dus și la pierderea unei creșteri pe care premierul o consideră „iluzorie”.
„Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie”, afirmă Bolojan.
Premierul le-a mulțumit românilor pentru efortul pe care susține că l-a presupus această corecție economică.
Avertisment pentru 2027 și 2028
Bolojan consideră însă că problema deficitului nu este rezolvată, iar anii următori vor aduce presiuni suplimentare asupra bugetului.
Premierul afirmă că România trebuie să reducă deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și să continue ajustarea și în 2028, într-un context în care granturile din PNRR nu vor mai exista, cheltuielile pentru apărare nu vor putea fi reduse, iar salariile și pensiile vor trebui indexate.La acestea se adaugă costurile cu dobânzile, despre care Bolojan spune că vor reprezenta în continuare o provocare, după creșterea gradului de îndatorare în perioada în care România a înregistrat deficite ridicate.
„Sunt două variante”
În acest context, Bolojan vorbește despre două direcții posibile pentru România. Prima presupune continuarea reformelor structurale și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice.
A doua, avertizează premierul, ar însemna revenirea la politici populiste, prin creșterea cheltuielilor și stimularea consumului.
Bolojan susține că o eventuală abandonare a reformelor ar putea avea consecințe mai grave decât cele din perioada anterioară, deoarece încrederea finanțatorilor în capacitatea României de a-și corecta dezechilibrele s-ar putea deteriora.
„Dacă nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentației populiste de a deschide robinetul banilor și al consumului, vom reveni la o situație chiar mai rea decât cea anterioară”, afirmă premierul.
Bolojan cere rapid un guvern cu mandat deplin
Un alt punct important al declarației îl reprezintă situația politică. Bolojan spune că România se află într-o perioadă de provizorat care nu ar trebui să continue și susține că un guvern interimar are instrumente limitate.
Premierul invocă printre rezultatele perioadei sale încheierea PNRR, menținerea încrederii în România prin două evaluări de rating și gestionarea unor crize interne și externe suprapuse.
În același timp, el critică eșecul adoptării legii salarizării, pe care îl atribuie „iresponsabilității PSD”, și avertizează că acest lucru creează incertitudini în privința controlului cheltuielilor publice în anii următori.
În final, Bolojan susține că România are nevoie rapid de un guvern care să continue reducerea deficitului, să schimbe modelul economic de la consum către investiții și să îmbunătățească modul în care statul colectează veniturile.
Pentru funcția de premier, acesta pledează pentru o persoană dispusă să adopte inclusiv măsuri nepopulare și care să își asume responsabilitatea politică pentru acestea.
„Un premier dispus să muncească pentru țară, cu mandatul pe masă, dacă e nevoie, și care are un program credibil de guvernare”, este profilul descris de Bolojan.