România se află, pe 17 septembrie 2026, la a treia rundă negocieri pentru căutarea unui premier de când a picat guvernul Bolojan, în mai 2026, printr-o moţiune de cenzură susţinută de PSD şi AUR. De peste patru luni, partidele nu au reuşit să se pună de acord pe o formulă de guvernare, iar preşedintele Nicuşor Dan a convocat joi, la Cotroceni, o nouă rundă de consultări cu 11 delegaţii de partid, cu decizia aşteptată chiar în această seară. Pe masă sunt, în principal, trei variante: doi candidaţi cu nume concret şi o a treia opţiune, mai vagă, de guvern tehnocrat sau “instituţional”, norează news.ro.
Alexandru Nazare – omul de compromis
Nazare, 46 de ani, e actualul ministru al Finanţelor şi, până acum, cel mai des menţionat drept candidatul de consens. Născut la Oneşti, într-o familie de profesori, are un profil de tehnocrat construit la Bard College Berlin şi la Hertie School din Berlin (master în administraţie publică). A trecut prin aproape toate palierele statului – secretar de stat la Afaceri Europene, Finanţe şi Transporturi, ministru al Transporturilor în 2012, deputat PDL, senator PNL – şi a fost ministru al Finanţelo0r de două ori, ultima dată din iunie 2025, în guvernul Bolojan. E creditat cu un rol-cheie în aducerea la Bucureşti, în 2020, a Centrului European de Competenţe în Cibersecuritate.
Avantajul lui e că nu e „omul” niciunui partid mare: e văzut ca acceptabil deopotrivă de PSD, de PNL şi de Cotroceni, ceea ce l-a făcut favoritul unei variante de „guvern de armistiţiu” PSD-PNL-UDMR, fără USR – scenariul cu cea mai mică rezistenţă politică şi cu o majoritate parlamentară confortabilă (circa 256 de voturi). Rămâne însă o soluţie de culise, nu o propunere oficială asumată de vreun partid mare, iar poziţia lui s-a clătinat pe măsură ce PNL, USR şi UDMR s-au coalizat în jurul europarlamentarului Siegfried Mureşan.
Siegfried Mureşan – propunerea liberal-reformistă
Mureşan, 45 de ani, e europarlamentar din 2014 şi vicepreşedinte al Grupului PPE şi al Partidului Popular European – primul român cu această funcţie. Născut la Hunedoara, dintr-un tată român şi o mamă etnică germană din comunitatea saşilor transilvăneni, are studii de economie la ASE Bucureşti şi la Humboldt din Berlin. Atuul lui e bugetul UE: a fost raportor pentru bugetul european 2018 (primul român în acest rol) şi negociator-şef al Parlamentului pentru bugetul comunitar, plus co-raportor pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, cu un rol direct în negocierea PNRR-urilor, inclusiv al României.
E propunerea oficială şi asumată a PNL, USR şi UDMR, cu delegaţia liberală condusă chiar de Ilie Bolojan. Coaliţia lor mizează pe o guvernare de alternanţă cu PSD până în 2028, ca soluţie de stabilitate. Problema: PSD refuză categoric, spunând clar că nu va susţine “o variantă din care PSD nu face parte” – deci, fără voturile social-democraţilor, şansele lui depind de cât de solidă rămâne coaliţia PNL-USR-UDMR şi de eventualul sprijin al unor independenţi.
Sorin Grindeanu – revenirea omului de partid
Grindeanu, 52 de ani, e preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, cu cea mai lungă experienţă de guvernare dintre cei trei – dar şi cu antecedentul cel mai greu de dus: a fost premier scurt, în 2017, mandat încheiat printr-o moţiune de cenzură venită chiar din interiorul propriului partid, după ce guvernul lui a adoptat celebra ordonanţă de dezincriminare a abuzului în serviciu, care a scos aproape 600.000 de oameni în stradă. A fost exclus din PSD la momentul respectiv, dar s-a reconstruit politic complet, revenind în vârful partidului.
Născut la Caransebeş, matematician şi informatician de formaţie (Universitatea de Vest din Timişoara), a fost viceprimar al Timişoarei şi ministru al Comunicaţiilor înainte de premieratul din 2017. Acum e propunerea oficială a PSD. Grindeanu a declarat că „îşi asumă funcţia de premier”. PSD susţine că poate forma singur o majoritate de peste 233 de voturi, fără PNL, USR şi AUR, mizând pe sprijinul unor parlamentari independenţi – argumentul lor fiind că PSD e singurul partid capabil, în acest moment, să adune o asemenea majoritate.
Ce urmează
Pe lângă cei doi candidaţi cu nume, UDMR aduce în discuţie şi o a treia variantă – un guvern tehnocrat sau “instituţional”, cu funcţionari cu experienţă, fără să fie neapărat vorba de Nazare, dar în acelaşi spirit de compromis. AUR, la rândul lui, ameninţă că nu votează niciun guvern din care nu face parte şi cere alegeri anticipate.
