Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind conflictul constituțional invocat în relația cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are la bază plata unor drepturi salariale restante câștigate de magistrați în instanță, în urma unor recalculări și majorări stabilite prin hotărâri judecătorești.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a apelat la CCR după ce Înalta Curte a obținut în instanță o primă decizie favorabilă într-un proces referitor la banii pe care Executivul nu i-ar fi alocat pentru plata acestor drepturi. În opinia Guvernului, situația risca să creeze un mecanism prin care instituțiile publice să poată solicita în justiție fonduri suplimentare atunci când consideră că bugetele aprobate nu acoperă anumite obligații.
Miza financiară a disputei este una importantă. Executivul a susținut că hotărârile prin care au fost recunoscute retroactiv drepturi salariale suplimentare pentru magistrați pot genera un efort bugetar de ordinul miliardelor de lei.
Problema pornește de la mai multe litigii în care magistrații au obținut recunoașterea unor drepturi salariale la niveluri diferite față de cele rezultate din aplicarea legislației privind salarizarea. În urma acestor procese au fost emise titluri executorii, iar o parte dintre sumele stabilite prin acestea au ajuns la scadență în 2026.
Înalta Curte a cerut Guvernului să asigure banii necesari achitării acestor obligații, după ce formulase anterior și o plângere prealabilă. Pentru că solicitările nu au fost soluționate în sensul dorit, instanța supremă a decis să se adreseze justiției.
Guvernul a considerat că situația depășește un simplu litigiu privind plata unor drepturi salariale și a sesizat Curtea Constituțională, susținând că există un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități.
CCR a respins însă argumentele Executivului și a stabilit că sesizarea este neîntemeiată. Decizia Curții reprezintă o lovitură pentru demersul Guvernului Bolojan de a limita efectele unor hotărâri judecătorești prin care au fost recunoscute drepturi salariale suplimentare pentru magistrați.
Contextul și miza conflictului:
- În martie 2026, Înalta Curte a dat în judecată Guvernul Bolojan la Curtea de Apel București pentru refuzul de a aloca fondurile necesare (aproximativ 4,8 miliarde de lei / aproximativ 1 miliard de euro) reprezentând drepturi salariale restante câștigate de magistrați în instanță.
- Decizia din primă instanță: În 5 mai 2026, Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză ÎCCJ, obligând Guvernul să aloce banii.
- Sesizarea la CCR: În iulie 2026, Ilie Bolojan a sesizat CCR, susținând că instanțele s-au substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și au perturbat echilibrul financiar național.
