PSD promite autostradă între Constanța și Tulcea. Ce promisiuni fac oamenii lui Grindeanu din Guvernul Niculescu pentru calea ferată și Portul Constanța

România își propune să depășească pragul de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, să accelereze modernizarea căilor ferate și să atragă un investitor strategic la TAROM, potrivit măsurilor propuse în programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu.

Principalele autostrăzi care vor fi construite în următorii doi ani

Până la finalul anului 2026, obiectivul este deschiderea circulației pe aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres, pe tronsoane din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați. În paralel, autoritățile vor să continue proiectele de pe autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8 și să înceapă noi drumuri expres, între care Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.

Un alt obiectiv este asigurarea continuității șantierelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR după 31 august 2026. Proiectele ar urma să fie susținute din fonduri europene, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național. Printre priorități se numără autostrada A7 Bacău–Pașcani și tronsonul A1 Margina–Holdea, ambele cu termen de finalizare în 2027, precum și modernizarea liniilor feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, până în 2028.

”M1. Peste 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2028.

Ne propunem să dăm în exploatare până la finalul lui 2026 circa 185 km de autostradă și drum expres, pe secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1, DEx6 Brăila–Galați. Până în 2028, prin avansul lucrărilor pe A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, rețeaua depășește 2.000 km, iar coridoarele principale TEN-T se închid până în 2030, cu fonduri europene și instrumentul SAFE. Începem drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea și continuăm centurile orașelor aglomerate. Actualizăm Master Planul General de Transport pentru orizontul 2040, în acord cu cerințele europene TEN-T și cu standardele de mobilitate militară, și contractăm documentațiile pentru circa 2.000 km de infrastructură, ca să accesăm fără întârziere fondurile europene 2028–2034. 

M2. Continuitatea șantierelor după PNRR și plata la timp a lucrărilor

Proiectele care au depășit termenul de eligibilitate al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la 31 august 2026 continuă cu finanțare din Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și buget național, fără costuri de conservare sau sistare. Prioritare sunt A7 Bacău–Pașcani (77 km) și A1 Margina–Holdea, de finalizat în 2027, și tronsoanele feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, până în 2028. Bugetul pe 2027 va include credite de angajament multianuale pentru marile proiecte, bugetele companiilor se aprobă la termenele din OG nr. 26/2013, iar nicio achiziție nu începe fără finanțare asigurată pe toată durata contractului.

Finalizăm coridoarele aflate în execuție înaintea deschiderii altora și publicăm portofoliul de proiecte pe clase de prioritate, după criterii publice. Plătim situațiile de lucrări certificate în termenul contractual de 30 de zile și publicăm lunar stadiul plăților.

M3. Taxare electronică, întreținere pe indicatori și siguranță rutieră

După intrarea în vigoare a sistemului de taxare TollRo, la 1 octombrie 2026, integrăm de la 15 ianuarie 2027 furnizorii europeni de servicii de taxare electronică. Intensificăm intervențiile de siguranță rutieră (sistemul e-SIGUR, audituri, eliminarea punctelor negre), cu ținta de a reduce decesele rutiere cu 25% până în 2028 și cu 50% până în 2030, față de 2019.

M4. Mecanism permanent pentru motorina din transportul rutier comercial

Continuăm mecanismul temporar de compensare a accizei la motorina folosită în transportul rutier comercial într-un mecanism permanent, cu reguli predictibile. Parametrii se stabilesc pe baza evaluării impactului bugetar și cu consultarea partenerilor sociali din sector, în limita traiectoriei de deficit asumate, iar mecanismul se aplică doar motorinei folosite efectiv în acest tip de transport.”, se arată în programul de guvernare.

Calea ferată și transportul public

 Modernizarea căilor ferate și dezvoltarea transportului public reprezintă o altă direcție de acțiune. Numărul kilometrilor de cale ferată reabilitați pentru circulația cu viteze de cel puțin 100 km/h ar urma să crească de la 137 la minimum 500, inclusiv prin finalizarea lucrărilor de tip „Quick Wins”. Sunt prevăzute, de asemenea, implementarea sistemului european de management al traficului feroviar și electrificarea magistralelor europene.

Guvernul ar urma să ia și o decizie politică privind proiectul unei linii de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, după finalizarea studiului de oportunitate. În paralel, vor continua proiectele de achiziție a trenurilor electrice și locomotivelor, iar operatorul de marfă Carpatica Feroviar ar urma să fie consolidat pe baze comerciale.

În București și Ilfov, planurile vizează modernizarea Gării de Nord, continuarea Magistralei 6 de metrou către Aeroportul Henri Coandă și înființarea unei autorități metropolitane care să coordoneze metroul și transportul de suprafață printr-un sistem de bilete comune. Compensațiile acordate operatorilor de transport ar urma să fie corelate cu numărul efectiv de călători și cu nivelul serviciilor oferite.

”M5. Reabilitarea căii ferate și trenuri mai rapide

Printr-un program multianual de ridicare a restricțiilor de viteză, extindem tronsoanele reabilitate de la 137 km la cel puțin 500 km cu viteze de minimum 100 km/h, inclusiv prin finalizarea celor 305 km de lucrări rapide („Quick Wins”). Prin Contractul de activitate CFR SA 2026–2030 implementăm sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) nivel 2 și electrificăm magistralele TEN-T. Finalizăm studiul de oportunitate pentru linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, corelat cu proiectele Poloniei și Cehiei, iar Guvernul adoptă o decizie politică privind proiectul.

M6. Trenuri noi și industrie autohtonă pentru infrastructură

Derulăm eficient contractele pentru rame electrice și locomotive și extindem proiectele finanțate din Fondul pentru Modernizare (unde ministerul are proiecte contractate de circa 2,4 mld. euro) și din CEF Transport. Consolidăm operatorul național de marfă Carpatica Feroviar pe baze comerciale, conform regulilor europene de concurență. Structurăm investițiile astfel încât să implice producătorii autohtoni de materiale de construcții, componente și material rulant, formăm specialiști tehnici împreună cu universitățile tehnice și liceele de profil și orientăm Fondul Social pentru Climă (2026–2032) spre transport public curat în comunitățile vulnerabile.

M7. Transport public integrat și plătit după numărul real de călători

Transformăm Gara de Nord într-un nod intermodal modern, după un calendar comun stat–municipalitate și cu investiții private, asigurăm execuția ritmică a Magistralei M6 de metrou spre Aeroportul Henri Coandă și dezvoltăm terminale de transfer de marfă în marile noduri logistice, corelate cu planurile de mobilitate urbană durabilă. Împreună cu Municipiul București și Județul Ilfov, creăm o autoritate metropolitană care contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun.

Legăm compensațiile pentru transportul feroviar de călători și sprijinul pentru transportul public local de numărul real de călători și de calitatea serviciului, cu standarde minime și penalități în contracte. Contractele de servicii publice feroviare se atribuie competitiv, pe loturi, din 2028, conform calendarului legal, iar licențele pentru transportul interjudețean cu autocarul se acordă pe criterii obiective și publice. Facilitățile de călătorie pentru elevi, studenți și pensionari se mențin și trec pe un sistem electronic unic.”, se mai arată în programul de guvernare.

 Investiții masive în Portul Constanța și în aeroportul Otopeni

Investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța și un nou terminal la Otopeni

În sectorul naval, autoritățile propun accelerarea investițiilor de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța, dezvoltarea capacităților de operare și modernizarea infrastructurii de navigație pe Dunăre. Terminalele specializate din port ar urma să fie concesionate competitiv, cu obligații privind investițiile și traficul.

La Aeroportul Otopeni, planul prevede realizarea unui Terminal 2, prin parteneriat public-privat sau concesiune, cu acces direct din autostrada A0 și conexiune feroviară. Va fi analizată și posibilitatea transferării unor curse către Aeroportul Băneasa pentru reducerea aglomerației de la Otopeni.

În ceea ce privește TAROM, autoritățile urmăresc să demonstreze viabilitatea companiei până la 31 decembrie 2026 și să organizeze, în 2027, o procedură competitivă pentru atragerea unui investitor strategic. Este luată în calcul vânzarea unui pachet de acțiuni de 20–49% sau a unei participații majoritare, cu păstrarea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public.

Totodată, este propusă crearea unui Grup Aeronautic Național, care să reunească TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova sub o guvernanță comună, pentru dezvoltarea activităților de mentenanță și producție aeronautică civilă și militară.

”M8. Portul Constanța, Dunărea și Terminalul 2 de la Otopeni

Accelerăm investițiile de peste 900 mil. euro în Portul Constanța (capacități de operare, hub de securitate maritimă, Ecluza Năvodari) și concesionăm competitiv terminalele specializate către operatori mari, cu obligații ferme de trafic și investiții private. Pe Dunăre, lucrările de dragaj asigură tot anul adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și standardele TEN-T.

Pentru a evita saturarea Aeroportului Otopeni, realizăm Terminalul 2 în parteneriat public-privat sau prin concesiune competitivă, cu acces direct din A0 și legătură feroviară. Analizăm, pe baza unui studiu de trafic, ce curse pot fi preluate de Aeroportul Băneasa pentru a degreva Aeroportul Otopeni și sprijinim investițiile în aeroporturile regionale, conform regulilor europene privind ajutorul de stat.

M9. Restructurarea TAROM și atragerea unui investitor strategic

Susținem în fața Comisiei Europene planul de afaceri revizuit pe doi ani, care trebuie să demonstreze până la 31 decembrie 2026 viabilitatea TAROM și să protejeze ajutorul de stat aprobat de 95,3 mil. euro. Odată cu instalarea unui management profesionist, derulăm în 2027 o procedură transparentă și competitivă de atragere a unui investitor strategic (pachet minoritar de 20–49% sau majoritar), cu menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.”, se arată în programul de guvernare.

Fonduri europene pentru infrastructură cu utilizare civilă și militară

România intenționează să folosească aproximativ 4,2 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare relevante pentru mobilitatea forțelor naționale și aliate pe Flancul Estic al NATO. Investițiile ar urma să completeze finanțările europene pentru mobilitate militară și să fie coordonate cu planurile Alianței Nord-Atlantice.

”M10. Grupul Aeronautic Național

Împreună cu Ministerul Economiei, elaborăm cadrul juridic și organizatoric pentru reunirea sub o guvernanță comună a operatorilor aeronautici TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, după modelul ROMARM, pentru lucrări civile și militare de mentenanță și producție pe piața internațională.

M11. Mobilitate militară și infrastructură cu dublă utilizare prin SAFE

Folosim cota României din instrumentul european SAFE (circa 4,2 mld. euro, în condiții financiare avantajoase, pe 45 de ani) pentru modernizarea coridoarelor rutiere, feroviare și portuare esențiale pentru mobilitatea forțelor naționale și aliate pe Flancul Estic, complementar finanțării CEF pentru mobilitate militară și sincronizat cu planurile NATO. Pregătim implementarea viitoarei legislații europene privind mobilitatea militară, în corelare cu măsurile din capitolul Apărare (M7).”, se arată în programul de guvernare.

foto cu rol ilustrativ