Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sosește, luni, la București, în cea de-a doua vizită oficială de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. Discuțiile vizează protejarea infrastructurii maritime, investițiile europene în apărare și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vizita face parte din turneul președintei Comisiei Europene în regiunea Mării Negre. Marți, 10 noiembrie, aceasta merge în Bulgaria, unde va discuta cu premierul Rumen Radev la Varna și va vizita Academia Navală „Nikola Vaptsarov“.
Ultima vizită efectuată de Ursula von der Leyen în România a fost în septembrie 2025, când, împreună cu Nicușor Dan, s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și în Portul Constanța. Miza discuțiilor de atunci a vizat securitatea regională în Zona Extinsă a Mării Negre, rolul strategic al României la Marea Neagră, precum și cooperarea europeană în domeniul apărării.
Programul vizitei la București
Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, Ursula von der Leyen este așteptată, la ora 15:30, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan, iar la ora 17:00 sunt programate declarațiile de presă comune ale celor doi oficiali.
Agenda Comisiei Europene mai prevede o întâlnire cu premierul Luca Niculescu. Discuțiile vor aborda securitatea și apărarea europeană, competitivitatea, aprovizionarea cu energie, extinderea UE și negocierile pentru următorul buget multianual al Uniunii.
Hubul european de securitate maritimă, în prim-plan
Una dintre principalele teme este propunerea privind un hub pentru securitatea maritimă la Marea Neagră. Inițiativa face parte din strategia Comisiei Europene pentru regiune, publicată în mai 2025. Aceasta urmărește îmbunătățirea supravegherii maritime, schimbul de informații de securitate, protejarea infrastructurii critice și consolidarea cooperării împotriva amenințărilor la adresa transportului maritim.
Pe 6 noiembrie, ministrul român al Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a discutat despre dezvoltarea treptată a hubului cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, mecanismul propus va avea caracter civil, iar expertiza militară va fi asigurată prin cooperarea dintre instituțiile naționale. El este conceput să completeze activitățile NATO, nu să creeze o operațiune navală separată a UE.
Angajamentele militare care gravitează în jurul Mării Negre
Marea Neagră este deja acoperită de aranjamente militare la care participă România, Bulgaria și Turcia. Cele trei state NATO au constituit în 2024 un grup operativ comun pentru deminare, destinat pericolului pe care îl reprezintă minele navale aflate în derivă. În iulie 2026, ele au convenit să extindă cooperarea la protejarea infrastructurii critice, inclusiv a instalațiilor energetice și a comunicațiilor submarine.
La data de 1 iulie 2026, România a preluat președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Astfel, România și-a reafirmat angajamentul pentru cooperarea regională, bunele relații de vecinătate și sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene.
Mandatul României urmărește patru direcții: accelerarea integrării europene a partenerilor implicați în proces, dinamizarea cooperării regionale prin conectivitate energetică, de transport și digitală, intensificarea dialogului politic și economic dintre participanți și consolidarea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a atacurilor hibride, potrivit comunicatului emis de Ministerul de Externe al României.
