Parcul Tăbăcărie și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, prin zonale sale cu arboret, joacă un rol de pieptăne, protejând orașul vechi de poluarea din construcții provenită din orașul nou, Mamaia-Nord. În mod natural, vântul bate din direcția nord-est, aducând spre oraș particule de praf din Mamaia Nord. E un fenomen natural – explică directorul CMSN, dr. Adrian Bîlbă. Vântul bate din această direcție nu pentru că așa vor rușii, ci pentru că pământul se învârte spre est. În interviul pe care l-a acordat, Adrian Bîlbă spune că în această toamnă la CMSN vor fi plantați încă 1.000 de arbori. De asemenea, el vorbește de un nou proiect european pe care și-l dorește și care ar viza plantarea unor specii de arbori care provin de pe alte continente, specii adaptate condițiilor din Europa, dar mai ales apte să facă față schimbărilor climatice spre care evoluăm încet, încet.
„Avem ne voie de spațiul verde, suntem o ființă care ne bucurăm la verde și la soare, fiindcă provenim din natură. Nu suntem marțieni niciunul dintre noi. Asta pe de o pare, iar pe de altă parte avem nevoie de un pieptăne pentru praf, mai ales acolo unde se construiește mult. Spațiul verde face treaba asta. Noi în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii și zona asta unde avem un parc dendrologic suntem pieptănele vechii Constanțe, Tomis, față de noua Constanță, Mamaia Nord, unde se construiește într-o veselie și de unde bate vântul de nord-est. Vântul bate de la nord-est, nu pentru că vrea rusul, ci pentru că noi ne învârtim cu planeta de la vest la est și, atunci, vântul bate invers decât se învârte planeta, vântul dominant. Și, în consecință, ne așteptăm ca vântul să fie predominant est. E un fenomen natural să bată vântul ăsta și este un lucru bun ca acest parc apără Tomisul de vânturile din Mamaia. Cert este că avem nevoie de parcuri. Noi avem 16 hectare și parcul Tăbăcărie.
Am realizat lucrări de afânare, irigare, am făcut o pădure dobrogeană, am făcut o extindere a tot ceea ce înseamnă arboret, curățenie, înlocuire progresivă a celor care sunt fie îmbătrâniți, fie deteriorați, fie fac parte din specii care generează risc de incendii, cum este de exemplu plopul. Și asta contează într-un parc, unde vin vizitatori. Asta am făcut până acum. Eu am în plan un proiect european prin care să regândim din temelii această zonă, în ceea ce privește anumite plantări, niște schimbări, pentru a ne adapta speciile, pe de o parte noilor aleogene aduse în Europa, e vorba de specii care nu sunt europene, dar care se pretează foarte bine în parcuri. Pe de altă parte, avem în plan de a aduce speciile de arboret în corelație cu evoluția climatică. Avem nevoie de specii care să reziste perioadelor lungi de secetă, dar care să incorporeze apa atunci când este. Bineînțeles, avem nevoie de specii care să creeze un decor educativ important. Noi trebuie să înțelegem și să vedem cum acolo în plantă este laboratorul vieții. Trebuie să avem un arboret, care dincolo de perie, de oxigen, de dioxid de carbon absorbit trebuie să ofere și diversitate educativă. Și, atunci, noi ne gândim la tot felul de specii care să asigure această diversitate. Aștept să săpăm și să plantăm încă o mie de arbori în toamna asta aici la Complexul Muzeal. Nu îi punem în primăvară pentru că nu este suficient timp umed. Recomandarea mea pentru plantări de arbori este toamna. Nu mai avem ierni grele, riscul de a îngheța pe timpul iernii este mult mai decât de a se usca pe timpul verii“, a declarat directorul CMSN, Adrian Bîlbă.
