Mircea Lucescua murit , astăzi, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Fostul selecționer al României era internat de mai bine de o săptămână la spitalul Universitar.
După ce i s-a făcut rău în cantonamentul echipei naționale și a fost dus de urgență la spital, vineri, Lucescu a suferit un infarct miocardic acut, chiar în momentul în care aștepta să fie externat.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, „aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament”, iar Lucescu a fost mutat la Terapie Intensivă, în comă, susținut de aparate. Familia s-a strâns de urgență la București și i-a fost alături în ultimele clipe.
Cine a fost Mircea Lucescu
Mircea Lucescu s-a născut pe București.
A fost antrenor și fost jucător de fotbal român. A antrenat echipe ca Șahtior Donețk, Echipa națională de fotbal a României și Dinamo București, printre altele. Ca jucător a evoluat pe post de extremă la echipe ca Dinamo București, Corvinul Hunedoara și Sportul Studențesc. Pe plan internațional, are 65 de prezențe la națională pentru România, potrivit wikipedia.
A fost unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului. Ca jucător, a activat în principal la echipa Dinamo București între 1964 și 1977, iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo București, Brescia, Reggiana, Rapid București, Internazionale Milano, Galatasaray, Beşiktaş Istanbul, Șahtar Donețk, Zenit Sankt Petersburg și Dinamo Kiev, iar între anii 2017 și 2019 a fost selecționer al reprezentativei Turciei.
În anul 2015, Lucescu a devenit al cincilea om care a antrenat 100 de meciuri în Liga Campionilor UEFA, după Alex Ferguson, Carlo Ancelotti, Arsène Wenger și José Mourinho.
Viața personală
Lucescu a învățat încă din tinerețe șase limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, italiana, franceza și rusa. În perioada în care a antrenat în România, și-a dus deseori jucătorii la teatru și le-a cerut să citească mai multe cărți decât să meargă la restaurante, de asemenea împingându-și jucătorii de la spate să urmeze cursuri universitare.
Pe 23 martie 2000, Mircea Lucescu s-a înscris în Partidul Umanist Român (PUR), condus de Dan Voiculescu.
Fiul său, Răzvan Lucescu, a fost de asemenea fotbalist și a devenit apoi antrenor, în prezent conducând clubul PAOK Salonic din Grecia.
La 15 iulie 2009, Lucescu a suferit un pre-infarct, fiind operat de urgență pe inimă, la un spital din Donețk.
Palmares
Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câștigat șapte titluri în campionatul român, în edițiile 1963-64, 1964-65, 1970-71, 1972-73, 1974-75, 1976-77 și 1989-90.
Câștigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa sa Șahtar Donețk. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în Europa League.
Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene.
În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină și director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franța, într-o grupă de “foc”. Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-și munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată “sferturile” Cupei Cupelor (1988-1989) și semifinalele aceleiași competiții (1989-1990).
Cu Brescia a reușit două promovări în Serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în țară, preluând Rapidul, cu care a reușit un titlu (1998-1999) și o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano.
În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei.
Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59.
În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”.
De asemenea, este câștigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa Șahtior Donețk, performanță în urma căreia a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler.
Gazeta Sporturilor i-a acordat titlul Antrenorul anului în România în anii: 2004, 2010, 2012, 2014 și 2021.
Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.
Activitatea mea profesională nu este una complicată. Am descoperit frumusețea textului jurnalistic în 2002 în redacția cotidianului “Replica de Constanța”, unde am fost redactor timp de 5 ani și jumătate, după care am ales ca întrebările incomode pe departamentul Politică / Administrație să le adresez din redacția unui alt important cotidian constănțean. “Observator de Constanța” a fost pentru 8 ani locul unde m-am dezvoltat profesional, am cunoscut oameni din toate categoriile sociale și am primit aprecieri pentru fiecare efort depus.
În 2015, am ales întreruperea activității pentru a mă alătura unei echipe de campanie electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016. Experiența a fost interesantă, însă dorul de tastele laptopului unde-mi scriam materialele de presă nu m-au lăsat să-mi doresc o carieră în administrație. Așa am ales “Ordinea.ro”!