Premierul Ilie Bolojan a prezentat în această seară o serie de date care arată dezechilibrele financiare în administrația publică locală.
„Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:
- Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:
🔹 Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB
🔹 Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.
- Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse
🔹 Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB
🔹 Media europeană = 3,68% din PIB
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
🔹 în România = 0,55% din PIB
🔹 media în UE = 1,85% din PIB
România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.
În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.
- Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale
🔹 În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.
🔹 În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.
În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.
În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
- Investiții locale ridicate
🔹 Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE.
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.
Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.
Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.
Impactul pachetului de reformă în administrație
Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni:
🔹 crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;
🔹 reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;
🔹 stimulează dezvoltarea economică locală;
🔹 descentralizează competențe către autoritățile locale;
🔹 susține performanța în administrație.
În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație.“, notează premierul.
