Candidații pentru funcția de procuror general al României susțin astăzi interviurile decisive în fața comisiei de selecție din cadrul Ministerului Justiției. În cursă au rămas doi procurori: șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și procurorul militar Bogdan Pîrlog.
Interviul Cristinei CHIRIAC pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îl puteți urmări aici:
Interviul procurorului Bogdan-Ciprian PIRLOG pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îl puteți urmări aici:
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a venit cu un punct de vedere după prestația Cristinei Chiriac.
Stelian Ion:
„Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă.
A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări.
De exemplu, în prezentare nu a spus aproape nimic relevant despre procurorii anume desemnați pentru anchetarea magistraților (acel „SIIJ 2.0” inventat de Cătălin Predoiu). Deși a fost întrebată pe acest subiect de ministrul Marinescu, a oferit un răspuns subțire, rezumat la două fraze banale.
Întrebată de secretarul de stat Roxana Momeu, cu referire la un paragraf evaziv din proiectul său de candidatură, care sunt standardele europene privind rezultatele măsurabile și concrete ale activității Ministerului Public, a răspuns sec: „cele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Atât. Un asemenea răspuns ar fi trebuit, în mod evident, dezvoltat.
De asemenea, doamna procuror nu a putut preciza care ar fi prima decizie pe care ar lua-o dacă ar fi numită procuror general.
Impresia generală a fost aceea a unui candidat extrem de stresat, cu mult trac, lipsit de substanță și anvergură.
Dincolo de prestația de la interviu — care poate fi explicată prin presiunea transmiterii live și prin lipsa exercițiului comunicării publice — există însă alte „tinichele” care atârnă mult mai greu de această candidatură.
Doamna procuror pare să nu aibă încă anvergura profesională și experiența sistemică necesare pentru a gestiona, la cel mai înalt nivel, complexitatea mediului judiciar, ceea ce ar putea-o face vulnerabilă la influențe. Loialitatea față de Marius Voineag, confirmată din mai multe surse, trebuie lămurită.
În opinia mea, cea mai gravă problemă legată de această candidatură este însă un caz mai vechi, care nu poate fi băgat sub preș, oricât s-ar încerca.
Cazul Episcopului Hușilor
Potrivit unei investigații jurnalistice realizate de Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, deși ar fi existat informații privind abuzuri sexuale săvârșite de episcopul Hușilor asupra unor minori de la seminar, ancheta penală ar fi fost orientată de doamna procuror Chiriac exclusiv împotriva unor preoți acuzați de șantaj, fără a fi pus sub acuzare episcopul pentru faptele de viol. La acel moment, probele ar fi fost ignorate și ascunse, deși, potrivit legii, exista obligația sesizării organului competent pentru continuarea cercetărilor.
Ulterior, în urma presiunii publice, cazul a fost redeschis, iar episcopul a fost cercetat și condamnat pentru viol la ani grei de închisoare. Dacă se confirmă că existau încă din faza inițială elemente suficiente pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, omisiunea doamnei procuror ar fi una extrem de gravă.
Dosarele privind Chirica și Alexa
În spațiul public s-a conturat ideea că doamna Chiriac ar fi avut un rol central în trimiterea în judecată a primarului Mihai Chirica. Este adevărat că a finalizat și a trimis în judecată un dosar important.
Totuși, trebuie lămurit dacă accelerarea procedurilor a avut loc abia în urma unui control efectuat de conducerea centrală a DNA, care ar fi constatat existența mai multor dosare stagnante privind persoane precum Mihai Chirica și Costel Alexa.
Există opinii susținute de unele surse jurnalistice, potrivit cărora lentoarea în instrumentarea acestor cauze ar fi avut ca efect protejarea indirectă a celor vizați.
În ceea ce privește speța Buzatu, sunt semne de întrebare cu privire la cauzele pentru care instanța a exclus înregistrările realizate de DNA în acel dosar.
Nu văd cum ar putea fi aceasta o candidatură de luat în calcul în mod serios pentru o numire în funcția de procuror general al PICCJ.“
