“Constanța, Capitala Culturală Europeană”, ideea lansată de Erwin Șimșensohn, directorul general al Teatrului de Stat Constanța, a fost reluată de liderul USR Constanța, Florin Cocargeanu.
Acesta spune că proiectul trebuie să fie al Constanței, nu al unui partid.
Reacția acestuia vine după ce consilierul local independent Felicia Ovanesian a părut că vine pe un cal alb și s-a cam autointitulat promotoarea acestei idei.
Dar, cum aminteam mai sus, cel care a venit cu ideea ca orașul Constanța să fie declarat Capitala Culturală Europeană în 2034 este Erwin Șimșensohn.
Revenit la comentariul făcut de Florin Cocargeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, fostul consilier local spune că un proiect de asemenea anvergură nu depinde de durata unui mandat și nici nu ar trebui să fie transformat într-o competiție electorală.
„Este un proiect de dezvoltare pe termen lung, care presupune viziune, investiții, parteneriate, o strategie culturală coerentă și, mai ales, continuitate. Competiția începe în 2028, dar urmează ani de pregătire, iar obiectivul real ar trebui să fie ca transformările să continue și după 2034. Să rămână ceva în oraș, în infrastructura culturală, în comunitate, în felul în care Constanța își valorifică patrimoniul și își construiește viitorul.
Tocmai de aceea, proiectul nu poate depinde de cine este primar, de cine are majoritatea în Consiliul Local sau de oamenii politici care speră să puncteze politic. Avem nevoie de un pact politic. Partidele reprezentate în Consiliul Local trebuie să ajungă la un acord și să își asume că vor susține aceste direcții pe termen lung, indiferent de rezultatele următoarelor alegeri, fără să transforme proiectul într-un instrument de răfuială.“, spune Cocargeanu.
Acesta afirmă că miza nu este cine își pune numele pe proiect, ci ce va câștiga Constanța din el.
„Ar fi nedrept față de constănțeni ca o asemenea oportunitate să fie redusă la declarații și dispute legate de cine a s-a gândit primul. Constanța are nevoie de o strategie care să reziste schimbărilor politice, iar cel mai în măsură să coordoneze această inițiativă este Erwin Șimșensohn, cel care a și propus-o. Poate că orașul nu întrunește acum toate condițiile pentru o astfel de distincție, dar sunt convins că experiența și reușitele în domeniul managementului cultural ale domnului Șimșensohn pot conduce la realizarea acestui obiectiv îndrăzneț.“, a subliniat Cocargeanu.
CONTEXT
Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a informat Ministerul Culturii. România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană. Pentru 2034, miza este și mai mare, notează sursa citată.
Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului. Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra greacă a Culturii care a propus programul în 1985.
Pentru România, calendarul propus este deja un punct de plecare: primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
Cum s-a schimbat Constanța din punct de vedere cultural?
Constanța și-a schimbat treptat profilul cultural, iar implicarea lui Erwin Șimșensohn, directorul Teatrului de Stat Constanța din 2019, a contribuit la această transformare. Prin dezvoltarea SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului, aducerea teatrului în spații neconvenționale și atragerea unor producții de anvergură, orașul a devenit un punct de întâlnire pentru artiști și public din țară și din străinătate. Cultura a ieșit din sălile de spectacol și a ajuns în parcuri, pe străzi ori pe faleza Cazinoului, cu ambiția de a deveni mai accesibilă și mai prezentă în viața constănțenilor.
