Criza apei potabile din Prahova – care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă timp de aproape o săptămână – a scos la iveală un sistem instituțional fragmentat, lipsit de coordonare, în care autorități județene, locale și centrale se contrazic public, iar responsabilitățile sunt pasate de la o instituție la alta. Totul pornește de la lucrările executate la acumularea Paltinu, acolo unde, încă din vară, s-a decis scăderea controlată a nivelului apei pentru a permite intervenția la golirile de fund ale barajului. În iulie a fost identificată problema tehnică, iar din acel moment s-a intrat într-un proces gradual de golire a lacului, pentru a permite lucrări pe fundul acumulării. Scopul declarat a fost evitarea unei situații și mai grave, în care barajul nu ar mai fi putut fi folosit nici pentru alimentarea cu apă a populației, nici pentru industrie sau producția de energie.
Cine spune adevărul?
Pe 22 octombrie, la Paltinu are loc o inspecție tehnică. Reprezentanți ai Apelor Române (ANAR, Administrația Bazinală Buzău–Ialomița, SGA Prahova), ai Hidroelectrica, ai firmei de scafandri, ai societății CONSIB și ai Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova constată la fața locului starea lucrărilor și efectele primei faze de intervenție. Concluziile sunt consemnate într-un document intern, înregistrat ulterior, pe 29 octombrie, la Apele Române. Raportul notează două realități esențiale: faptul că golirile de fund ale barajului sunt blocate, ceea ce face ca alimentarea cu apă să fie dependentă de circuitul prin centrala hidroelectrică, și existența unui risc de creștere a turbidității apei pe perioada coborârii nivelului în lac și a execuției lucrărilor.
Această mențiune privind turbiditatea este cheia întregului scandal. Documentul recunoaște explicit că apa evacuată în timpul lucrărilor se poate tulbura semnificativ. În același timp, potrivit Ministerului Mediului, operatorul ESZ Prahova – responsabil de captarea și tratarea apei brute înainte ca aceasta să ajungă, prin Hidro Prahova, la populație – nu ar fi informat nici ministerul, nici celelalte instituții că o astfel de creștere a turbidității ar putea depăși limitele tehnologice ale Stației Voila și ar putea face imposibilă tratarea apei. Din perspectiva Ministerului Mediului, aici începe ruptura: instituția susține că a întrebat explicit, în mai multe ședințe tehnice, dacă există riscul ca populația să rămână fără apă și că răspunsul, de fiecare dată, a fost că nu există un astfel de pericol. Prin urmare, spune ministerul, nu avea cum „să știe” că oprirea apei este un scenariu probabil sau iminent.
În același timp, Administrația Națională „Apele Române” recunoaște că există „o parte de vină” la nivel instituțional, admite că ar fi fost nevoie de o comunicare mult mai intensă între administrația bazinală, primării, operatori și celelalte autorități locale, dar insistă că riscul a fost semnalat în cadrul comitetelor pentru situații de urgență. Reprezentanții ANAR vorbesc despre un „risc iminent” de întrerupere a alimentării, pe care, spun ei, l-au adus la cunoștința tuturor factorilor responsabili. Observăm aici un prim conflict. Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, afirmă public că nu a fost informat că există un risc de întrerupere a apei în timpul lucrărilor și că, dimpotrivă, mesajul primit de la institutionile din subordinea Ministerului Mediului era că riscul există doar dacă lucrările nu se fac, nu dacă sunt în plină desfășurare.
Dezastrul prezentat de Ministerul Mediului
Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută „ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. Instituţia precizează şi că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie „nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.
Documentul vehiculat în presă reprezintă minuta unei întâlniri tehnice desfășurate la barajul Paltinu, la care au participat: ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiști scafandri și ESZ Prahova. Specialiștii au notat atunci că lucrările la golirea de fund GF2 pot provoca o creștere temporară a turbidității în apa brută care ajunge la Stația de Tratare Voila. Însă, subliniază MMAP, ESZ Prahova – singurul operator care tratează apa pentru consum – nu a transmis niciun moment că această creștere ar putea face imposibilă tratarea apei.
ESZ Prahova „nu a avertizat asupra riscurilor invocate acum”
Ministerul acuză operatorul că, deși avea obligația legală să semnaleze orice risc privind continuitatea alimentării:
- nu a avertizat asupra riscurilor invocate acum,
- nu a prezentat limitele tehnologice ale stației,
- nu a informat că turbiditatea ridicată ar putea bloca tratarea,
- nu a activat măsuri preventive (rezerve, surse alternative, acumulări tampon).
MMAP respinge categoric afirmațiile că ar fi „știut” despre un risc de oprire a alimentării cu apă. „Documentul din 22 octombrie nu conține nicio observație sau avertizare a ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei”, susține instituția.
Ministerul clarifică și conținutul Hotărârii nr. 9 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, prezentată eronat în presă. Potrivit MMAP:
- documentul se referă strict la riscul operațional generat de avaria din 17 iunie 2025 la golirea de fund GF2,
- hotărârea vizează riscul pentru siguranța barajului dacă lucrarea nu ar fi fost executată,
- nu există nicio mențiune privind posibile întreruperi în alimentarea cu apă potabilă din cauza lucrărilor de la Paltinu.
CJSU a recunoscut o „situație generatoare de urgență”, însă legată exclusiv de necesitatea intervenției tehnice la instalația avariată, nu de un risc de imposibilitate a tratării apei.
În plus, documentul nu conține nicio solicitare sau avertizare din partea ESZ Prahova în legătură cu riscul ca populația să rămână fără apă. Ministerul reamintește că operatorul ESZ Prahova avea obligația legală de a:
- menține rezerve minime de apă (BAC – nefuncțional din 2017),
- raporta imediat orice limită tehnologică,
- evalua impactul turbidității asupra procesului de tratare,
- informa MMAP, ANAR, autoritățile locale dacă exista un risc de întrerupere,
- activa surse alternative de apă.
Niciuna dintre aceste obligații nu ar fi fost îndeplinită, susține MMAP.
Ministerul subliniază că, în multiple ședințe tehnice, reprezentanții săi au întrebat explicit dacă există un risc ca populația să rămână fără apă. Răspunsul primit de fiecare dată a fost că nu există un astfel de risc. MMAP afirmă că operatorul – singura instituție responsabilă exclusiv cu tratarea și furnizarea apei potabile – nu a semnalat în niciun moment că Stația Voila nu ar putea opera în regim de turbiditate crescută.
În acest context, ministerul cataloghează declarațiile apărute în spațiul public ca fiind „false și bazate pe interpretări eronate”.
„Ba mai mult, reprezentanții ministerului mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe ședințe tehnice și au primit asigurări de la toate autoritățile din subordine de la nivel local că nu există riscul populației de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituția responsabilă de tratarea și furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Stației Voila. Ministerul va continua să prezinte public toate documentele relevante și a dispus verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilitățile care au condus la această situație”, conchide ministerul.
Context. Documentul care arată că Apele Române și ESZ Prahova știau că vor fi probleme cu apa, dar nu au luat măsuri
O lungă serie de erori scandaloase a dus la un blocaj istoric: peste 100.000 de oameni nu au apă de câteva zile, criza va mai dura în cel mai bun caz până la finalul acestei săptămâni. Multitudinea de instituții care gestionează, exploatează sau au legătură cu lacul de acumulare de la Paltinu ridică din umeri și arată cu degetul una spre cealaltă. Un document semnat de mulți oameni din Apele Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova arată că știau de o lună și jumătate că apă se va tulbura, dar nu au făcut nimic. Ba mai mult, nici nu au dat informația mai departe.
Documentul a fost înregistrat la Apele Române Buzău, Ialomița, pe 29 octombrie și face referire la o inspecție făcută la lacul Paltinu pe 22 octombrie. Sunt aproximativ 15 oameni de la mai multe instituții care au semnat documentul. Au mers chiar la barajul Paltinu și au luat la cunoștință ce s-a întâmplat după prima etapă a lucrărilor. Începuseră lucrările acolo încă din vară, din luna iulie. Au constatat problema la jumătatea lunii iulie, iar începând din iulie au început să golească treptat lacul de acumulare pentru a putea începe lucrările pe fundul lacului. Altfel exista risc de blocaj, risc să nu mai poată fi furnizată apă nici pentru consumul populației, către centrala de epurare, nici către centrala electrică. Ba chiar s-a găsit această variantă să treacă prin centrala electrică circuitul de apă care ar fi trebuit să ajungă în stația de epurare și apoi către populație.
Potrivit documentului, „s-a atras atenția asupra faptului că există riscul creșterii turbidității”, adică gradului de tulburare a apei evacuate, pe perioada execuției lucrărilor . În raportul de inspecție, reprezentanții ESZ Prahova au luat cunoștință de situație, adică reprezentanții societății care se ocupă de epurarea apei și apoi de tratarea și trimiterea ei către consumator – către populație și către industrie. Se mai vorbește în document despre nevoia de a asigura finanțarea acestor lucrări. Suntem în restricții bugetare, banii nu se mai dau de la centru, dar au propus o variantă să se treacă pe procedura de urgență, pentru că în lipsa lucrărilor exista riscul de întrerupere a alimentării cu apă pentru populație și industrie. Nu se vorbește niciun moment în acest document despre întreruperea apei în timpul executării lucrărilor, ci doar dacă aceste lucrări nu se fac. Nu a fost luată în calcul posibilitatea ca în timpul lucrărilor să vină ploi puternice care aduc foarte multe aluviuni de pe versanți. A și recunoscut acest lucru unul dintre directorii din Apele Române, A spus că a informat Ministerul Mediului, dar n-a luat în calcul toate riscurile, a spus și prefectul de Prahova că nu li s-a spus niciun moment că există risc să se oprească, apa, să nu mai poată fi filtrată prin stația de epurare și trimisă apoi populației pe timpul lucrărilor. S-a spus doar că dacă nu sunt făcute aceste lucrări, barajul nu va mai putea funcționa pentru populație. Persoanele care au semnat documentul sunt cele care au participat la inspecție și au semnat pentru concluziile acestei inspecții.
Documentul și concluziile
Documentul de la Apele Române era adresat celor de la Exploatare Sistem Zonal Prahova SA și transmis pe 29 octombrie. Documentul are două concluzii.
Prima: „având în vedere că cele două goliri de fund care echipează barajul Paltinu sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă se poate realiza numai prin centrala hidroelectrică”.
A doua constatare: „În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a golirii de fund 2, există riscul creșterii turbidității” (gradului de tulburare a apei evacuate din acumulare) „Facem precizarea că reprezentanții Exploatare Sistem Zonal Prahova” – doi șefi de la stația de epurare de la Voila – „au participat la ședința din 22 octombrie și au luat cunoștință de situația precizată”.
Apele Române au făcut acest document pentru a-i anunța pe cei de la Exploatare Sistem Zonal Prahova, de la stația Voila, că e posibil să se tulbure apa și că au obligații – să facă rezerve de apă, să facă circuite alternative. Cei de la Exploatare Zonală au transmis un comunicat de presă în care spun că Apele Române și Ministerul Mediului s-au pripit când au decis să golească lacul. L-au golit prea reped și de aceea s-a ajuns la blocaj. Ei mai spun că nu aveau cum să facă o cale alternativă, deoarece calea alternativă de alimentare a stației și de furnizare de apă e în lucrări de 4 ani, că avizele cerute de la Ministerul Mediului și Apele Române au venit cu întârziere și mai sunt necesare foncuri și că e treaba autorităților locale să-și facă rezerve.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, spunea săptămâna trecută la Digi24 că alimentarea cu apă a populației nu va fi afectată și că a primit garanții de la instituțiile din subordine. După câteva zile, însă, a spus că responsabilii „nu au luat în calcul nici măcar scenariul evident că va ploua”. De asemenea, Buzoianu a acuzat lipsa de profesionalism, analize greșite și pasarea responsabilității între autorități, susținând că cei vinovați „vor plăti”.
„Informațiile pe care le aveam erau de la toate autoritățile din subordine că, în absolut toate cazurile, vor avea apă potabilă. Lucru care a fost în mod evident fals. Mi se pare absolut inacceptabil, pentru că înțeleg că în această perioadă nu s-a luat în calcul absolut deloc scenariul perfect probabil, de către autorități, că va ploua. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este o lipsă de profesionalism”, a declarat Buzoianu duminică, la Digi24.
