Cum a ajuns un dig al statului în proprietatea Primăriei Hârșova. Licitație pe malul Dunării după o inventariere controversată

Primăria Hârșova organizează, astăzi, 11 martie 2026, o licitație publică în vederea concesionării unui teren ”neproductiv” de pe malul Dunării, din zona ZERO a localității. Acesta măsoară 700 de metri pătrați și face parte dintr-un lot mai amplu ”desenat” între albia minoră a Dunării și un dig din sistemul de apărare împotriva inundațiilor. Malul fluviului și un segment din digul de apărare au ajuns în proprietatea localității printr-o serie de acte controversate.

Inventarierea

Totul a pornit de la o adresă trimisă Primăriei Hârșova de Karpaten Turism SRL, pe 9 decembrie 2024. Această societate specializată în agenturarea navelor de croazieră în porturile dunărene și-a arătat interesul de a închiria de la Primărie un front de cheu, de 130 de metri liniari, la Dunăre. Numai că Primăria localității nu deținea nici fronturi de cheu, nici terenuri pe malul fluviului. Dar își dorea de mult, cu ardoare.

Profitând de cererea firmei, primarul localității, Viorel Ionescu, a încropit (vezi AICI) un proiect de hotărâre locală privind inventarierea a 4 terenuri libere în domeniul privat al localității. Printre acestea, la poziția nr. 2, se afla și singurul teren neintabulat de pe malul Dunării. Vorbim de o zonă tampon, de 6.755 mp, situată între dealul Cetății Carsium și Portul de stat din localitate. Potrivit schiței cadastrale atașate proiectului, pe acest teren se afla o construcție, în speță un dig în suprafață de 2.863 mp.

Proiectul primarului a fost aprobat de consilierii locali, pe 26 martie 2025. La ședința cu pricina a participat și un reprezentant al Karpaten Turism, care și-a dezvăluit planul de a dezvolta acolo o platformă betonată pentru parcarea autocarelor.

Imagini proiectate la sedinta CL Harsova, fotografiate de un participant

Ilegalitatea

La scurt timp după adoptarea hotărârii, Instituția Prefectului a notificat Consiliul Local Hârșova să revoce punctul 2 din HCL  26/26.03.2005. Prefectul a motivat că digurile de apărare nu pot fi incluse în domeniul PRIVAT al localităților, întrucât fac parte din domeniul public de stat. Totuși, acestea ar putea fi incluse în domeniul PUBLIC al UAT-urilor, însă numai la solicitarea autorității publice din domeniul apelor, conform Legii 259/2010 privind siguranța digurilor, republicată. În acest caz, inventarierea se face potrivit unei proceduri elaborate de autoritatea centrală – mai arăta Prefectul.

Dezmembrarea

Administrația Hârșovei nu a revocat nimic. În schimb, a dezmembrat terenul în două loturi, unul de 3.155 mp conținând digul de apărare, iar altul de 3.600 mp, în care era inclus terenul dintre dig și albia minoră a Dunării – din care a scos acum la concesiune cei 700 mp.

Mai departe, prin HCL 89/29.10.2025, terenul cu dig a fost declarat de uz și utilitate publică locală. În preambulul hotărârii de trecere a terenului din domeniul privat în domeniul public al localității nu se indică niciun act/document emis de autoritatea centrală din domeniul apelor, mai ales că acele acte sunt obligatorii la inventariere, nu la trecerea din privat în public. În acest fel,  Legea 259/2010 indicată de prefect a fost fentată în continuare. Interesant este și faptul că în preambulul hotărârii nu este menționat numărul avizului de legalitate al secretarului UAT.

Problema accesului

Potrivit extraselor de carte funciară ale celor două terenuri însușite în proprietatea localității, accesul la lotul 2, scos parțial la licitația de concesiune, se face prin lotul 1, adică peste dig. Așa scrie în cartea funciară. Iar acest amănunt creează probleme enorme, având în vedere că firma interesată de concesiune, Karpaten Turism SRL, și-a anunțat intenția de a construi o parcare pentru autocare. Cum treci autocarele peste dig?

Cadastru acces din Harsova

Istoria digului de la Hârșova

Potrivit inventarului lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, zona portuară de la Hârșova a fost protejată cu un dig de inundație, construit de statul român, în 1968. Inițial, digul era continuu, pe o distanță de 440 de metri liniari. În decursul anilor, însă, această structură de apărare împotriva inundațiilor a fost străpunsă în două locuri. Ca urmare, au rezultat trei segmente de dig, care acum sunt notate de la C1 la C3 pe hărțile cadastrale.

În macheta de mai sus, perimetrul cu roșu reprezintă Portul Fluvial de la Hârșova. Vorbim de un teren de 14.401 mp, domeniu public de stat, administrat de Ministerul Transporturilor, care l-a concesionat în vederea exploatării către Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) SA Galați.

Vechea gară fluvială din Port a fost vândută unor privați. Imobilul este folosit acum ca restaurant. Recent, proprietarul clădirii a fost amendat de Apele Române pe motiv că a construit trepte de beton prin care s-a legat de digul C2, a îngrădit accesul pe malul apei cu garduri din plasă sudată și a amplasat fără aviz un fel de hotel plutitor pe Dunăre, legat la țărm printr-o pasarelă. (mai multe detalii AICI).

Tot pe terenul Portului de stat se află digurile C1, C2 și un segment din digul C3, de aproximativ 20-30 de metri liniari. Restul digului C3, în lungime de aproximativ 180 de metri, se află acum în domeniul public al localității, prin actele întocmite în maniera prezentată mai sus.

Între digurile C2 și C3, există un acces dinspre strada Prospectul Dunării. Îl vedeți în fotografia de mai jos, în care capetele de dig au fost ”consolidate” într-o bătaie de joc, în mod vădit ilegal, cu aceste improvizații odioase.

Însă capetele de dig și acest drum dintre ele fac parte din domeniul public de stat, incinta portuară. Teoretic, pe aici ar putea intra și autocarele Karpaten, dacă firma își va adjudeca licitația de concesiune. Însă numai cu acordul APDM.

Ionescu râvnește la Port

Între APDM și administrația locală există o situație tensionată, care durează de ani de zile.  Prin HCL 133/24.11.2022, Consiliul Local Hârșova a aprobat depunerea unei solicitări de trecere a terenului portuar de 14.401 mp din domeniul public de stat în domeniul public al localității. Cererea a fost trimisă la Ministerul Transporturilor pe 11 ianuarie 2023. Pe 2 februarie 2023, Ministerul a răspuns că nu poate iniția proceduri de trecere a terenului la Hârșova, întrucât APDM Galați, concesionarul Portului, se opune.

A urmat un proces civil, în care Primăria condusă de liberalul Ionescu a fost reprezentată convențional de casa de avocatură a actualului europarlamentar AUR Gheorghe Piperea. Recent, acțiunea administrației locale împotriva Guvernului și a Ministerului Transporturilor a fost respinsă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Procesul la care ne-am referit mai sus și procedura de inventariere a zonei tampon dintre Portul de stat și cetatea Carsium au mers o vreme în paralel. Dacă Primăria ar fi câștigat procesul, accesul către terenul scos acum la concesiune (vezi AICI anunțul) s-ar fi făcut legal prin străpungerea dintre digurile C2 și C3. Însă, pierzând litigiul, străpungerea rămâne pe terenul statului. Autocarele Karapten ar putea să folosească ruta doar cu acordul APDM. Însă, natural, APDM ar fi interesată ca navele de pasageri să acosteze în Portul de stat, la cheul existent, de 500 de metri lungime. Nu să ajute o afacere concurentă.