Guvernul Siegfried Mureşan ajunge, miercuri, la vot în plenul Parlamentului şi are nevoie de cel puţin 233 de voturi, majoritatea deputaţilor şi senatorilor, pentru a fi învestit. PSD şi AUR au anunţat că nu vor vota acest guvern, iar premierul desemnat Siegfried Mureşan a declarat că a discutat doar cu grupul minorităţilor naţionale şi cu parlamentari neafiliaţi şi că are în jur de 200 de voturi. În cazul unui vot de respingere a Cabinetului Siegfried Mureşan, se îndeplineşte, pentru prima dată, condiţia prevăzută de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot, în Parlament, după cel al lui Adrian Veştea. Decizia privind declanşarea anticipatelor revine, însă, exclusiv preşedintelui Nicuşor Dan, care a afirmat constant faptul că nu îşi doreşte alegeri anticipate, întrucât nu le consideră o soluţie.
Miercuri, şedinţa plenului reunit în care se va da votul de învestitură pentru Guvernul Mureşan începe la ora 13.00, cu prezentarea Programului de guvernare de către Siegfried Mureşan, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Mureşan a construit un program de guvernare în cinci zile, împreună cu cele trei partide care îl susţin, şi l-a depus sâmbătă la Senat: 372 de măsuri, 16 ministere şi doar trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu. Mesajul e unul de continuitate în ceea ce priveşte reformele lui Bolojan, dar cu accent pe creştere economică.
Pe partea fiscală, promisiunile sunt calibrate cu grijă. TVA nu va creşte, iar revenirea la 19% e promisă “de îndată ce se va putea”. O rectificare bugetară ar urma în 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul să depăşească ţinta de 6,2% din PIB, iar bugetul pe anul următor ar fi publicat până la 30 noiembrie.
Pe partea de reformă a statului, programul merge mai departe: limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală şi un ghişeu unic pentru acte, paşapoarte, permise şi înmatriculări. Şi, poate cel mai vizibil punct, este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Aici apare paradoxul întregii operaţiuni. Măsurile cu care rezonează alegătorii sunt exact cele care sperie parlamentarii din sala de vot. Un program care promite să taie sinecuri şi locuri în Parlament cere unor parlamentari să voteze, practic, pentru propria dispariţie.
Opoziţia a atacat programul şi pe fond: AUR spune că măsurile nu au costuri, termene şi surse de finanţare clare, iar PSD vorbeşte despre continuarea unui “model economic al dezastrului”.
Propunerile PNL pentru funcţiile de miniştri:
- Viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne: Mircea Abrudean
- Ministrul Finanţelor: Alexandru Nazare
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: Raluca Turcan
- Ministrul Sănătăţii: Oana Gheorghiu
- Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Dragoş Pîslaru
- Ministrul Educaţiei şi Cercetării: Mihai Dimian
- Ministrul Energiei: Sebastian Burduja
Propunerile USR
- Viceprim-ministru şi ministrul Apărării Naţionale: Radu Miruţă
- Ministerul Mediului: Diana Buzoianu
- Ministerul Afacerilor Externe: Oana Ţoiu
- Ministerul Transporturilor: Cătălin Drulă
- Ministerul Economiei: Irineu Darău
Propunerile UDMR
- Vicepremier şi ministru al Agriculturii: Tánczos Barná
- Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila
- Ministerul Culturii: Ötvös Koppány
Ministru independent, susţinut de cele trei partide
- Ministerul Justiţiei: Andrea Chiş
Audierile candidaţilor propuşi au avut loc luni şi marţi. În prima zi au primit avize negative miniştrii propuşi la Energie – Sebastian Burduja, Apărare – Radu Miruţă, Transporturi – Cătălin Drulă, Economie – Irineu Darău. Tánczos Barna (Agricultură) şi Alexandru Nazare (Finanţe) au fost avizaţi pozitiv.
În a doua zi a audierilor din comisii, au primit avize pozitive Oana Ţoiu – Externe, Mircea Abrudean – Interne, Dragoş Pîslaru – Fonduri Europene şi miniştrii UDMR pentru Dezvoltare şi Cultură. Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Andrea Chiş (Justiţie) şi Mihai Dimian (Educaţie) au primit aviz negativ.
Avizele sunt consultative.
După discursul premierului desemnat vor avea loc dezbateri, urmate de votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii Liste a Guvernului.
Votul este secret, cu bile. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 233 de voturi.
Premierul desemnat, Siegfried Mureşan, afirma că are “în jur la 200 de voturi certe” pentru învestirea Guvernului, având discuţii cu minorităţile, dar şi cu “parlamentari neafiliaţi, cu grupuri parlamentare mai mici”.
“Suntem în jur la 200 de voturi certe. Avem nevoie de 233 de voturi pentru învestire”, spunea Mureşan, luni seară.