La Lazu, la câțiva kilometri de Constanța, crește deja o parte din viitorul orașului. Nu este o metaforă. În prima pepinieră dendrologică privată din Dobrogea, amenajată de compania IULIUS, peste 1.100 de arbori maturi au început procesul de aclimatizare înainte de a fi transplantați în ceea ce ar urma să devină unul dintre cele mai ample spații verzi create de la zero în Constanța.
Aici, copacii au ajuns înaintea construcțiilor. Cresc și se adaptează climatului dobrogean înainte ca oamenii să se poată plimba printre ei, pe aleile viitorului parc. Este, într-un fel, prima etapă concretă și poate cea mai vizibilă a unui proiect care își propune să transforme 38 de hectare din fosta platformă industrială de nord Oil Terminal, suprafață poluată și inactivă de mai bine de un deceniu, într-un nou pol urban al Constanței.
Arborii din pepiniera de la Lazu nu sunt puieți care vor avea nevoie de ani pentru a oferi umbră. Vorbim despre exemplare mature, selectate pentru a putea face față condițiilor specifice Dobrogei și pentru ca viitorul parc să aibă, încă din prima zi, imaginea și confortul unui spațiu verde deja format.
Tei, arțari, stejari, carpeni, platani, castani, duzi, arbori-lalea, arbori de gumă, arbori de fier Persan, magnolii, cireși japonezi și pruni roșii se numără printre speciile care au prins deja rădăcini la Lazu. Unele dintre ele pot depăși 15 metri înălțime. În prima etapă, pepiniera găzduiește 1.100 de arbori maturi, însă infrastructura pregătită pentru proiect ar urma să deservească până la aproximativ 2.000 de copaci.
Prima pepinieră privată dendrologică din Dobrogea
Amenajată pe o suprafață de aproximativ 8 hectare, pepiniera de la Lazu are un rol care depășește simpla depozitare a arborilor până la momentul plantării. Copacii sunt aclimatizați treptat, monitorizați și întreținuți înainte de a fi transplantați în viitoarele zone verzi ale proiectului. Pentru a putea fi transplantați, aceștia sunt crescuți în sisteme speciale, de tip air-pot, care susțin dezvoltarea rădăcinilor și va facilita mutarea lor în perimetrul noului proiect.
Pentru arbori, mutarea într-un oraș nou înseamnă o schimbare radicală. Solul, temperatura, vântul, umiditatea și regimul de precipitații sunt diferite. De aceea, adaptarea lor înainte de plantarea definitivă este esențială, mai ales în cazul exemplarelor mature, cu dimensiuni impresionante.
Iar miza este una considerabilă. Proiectul IULIUS propus pentru Constanța include peste 10 hectare de zone verzi, un parc și o grădină botanică, toate integrate într-un proiect mixed-use ce va fi dezvoltat pe terenul fostei platforme industriale. Conceptul general, estimat la o investiție de peste 800 de milioane de euro, este semnat de biroul internațional de arhitectură Foster + Partners și propune reconversia unei zone până acum închise și neutilizate într-un spațiu urban accesibil comunității.
În locul unui teren industrial contaminat, proiectul propune o combinație de funcțiuni culturale, educaționale, de retail, birouri, divertisment, sport și recreere, alături de spații publice și zone destinate petrecerii timpului liber. Dar una dintre componentele centrale rămâne cea verde.
De ce încep parcurile cu ani înainte de inaugurare
Parcurile mature nu pot fi construite peste noapte. Aleile, mobilierul urban sau iluminatul pot fi realizate într-un timp relativ scurt. Un copac care să ofere însă o coroană generoasă și umbră are nevoie, în mod normal, de ani sau chiar de decenii.
De aici și ideea pepinierei.
IULIUS încearcă să reducă această diferență de timp prin aducerea și aclimatizarea unor arbori maturi înainte de dezvoltarea propriu-zisă a spațiului verde. Astfel, când parcul va fi gata, nu va porni de la stadiul unei plantații tinere, cu arbori subțiri și cu zone de umbră care vor apărea abia după mulți ani.
Este o formulă pe care dezvoltatorul a folosit-o și în celelalte proiecte majore de regenerare urbană din România.
De la Iași la Timișoara: parcurile care au devenit parte din oraș
Experiența IULIUS în amenajarea spațiilor verzi nu începe la Constanța. La Palas Iași, primul copac a fost plantat în 2011, iar astăzi parcul are o suprafață de aproximativ 50.000 de metri pătrați și reunește peste 1.000 de arbori și aproximativ 50.000 de arbuști.
În timp, parcul a devenit mai mult decât o zonă de relaxare. Este un spațiu de întâlnire, un loc pentru evenimente, plimbări, concerte și activități în aer liber. O parte firească a orașului.
La Timișoara, în cadrul proiectului Iulius Town, a fost creată o grădină urbană de aproximativ 55.000 de metri pătrați, cu peste 1.400 de arbori și aproximativ 10.000 de arbuști. Spațiul verde este integrat în ansamblul urban și funcționează ca un loc de relaxare, dar și ca o scenă în aer liber pentru evenimente și activități comunitare.
IULIUS a dezvoltat, în proiectele sale din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, aproximativ 13 hectare de grădini urbane. Investițiile în aceste spații verzi au depășit 18 milioane de euro, iar parcurile au devenit, în timp, puncte de atracție pentru milioane de vizitatori.
Experiența acumulată în aceste proiecte este acum transferată și către Constanța, unde provocarea este însă diferită: nu este vorba doar despre amenajarea unui nou parc, ci despre regenerarea unei zone industriale de mari dimensiuni și reconectarea ei la oraș.
RIVUS Cluj, următorul exemplu
Cel mai apropiat termen de comparație pentru proiectul constănțean este, probabil, RIVUS Cluj-Napoca.
Acolo, pe fosta platformă industrială Carbochim, IULIUS și Atterbury Europe dezvoltă un amplu proiect de reconversie urbană care include peste 52.000 de metri pătrați de spații verzi amenajate. Noul parc va fi realizat cu peste 700 de arbori maturi și peste 100.000 de plante decorative.
O parte dintre copaci se află deja într-o pepinieră de aclimatizare găzduită de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Unii au fost chiar salvați și relocați de pe fosta platformă industrială Carbochim, înainte ca lucrările de reconversie să avanseze.
La RIVUS, parcul nu este gândit ca un simplu decor în jurul clădirilor. El va fi conectat cu zona Someșului și cu infrastructura verde din proximitate, urmând să fie parte activă din noul cartier. Spațiul va găzdui zone de relaxare, evenimente în aer liber și activități pentru comunitate.
Același principiu se regăsește și în proiectul de la Constanța: parcul nu este doar o componentă peisagistică, ci una dintre funcțiunile principale ale noului ansamblu urban.
De la teren industrial la o oază verde
Diferența dintre imaginea unei foste platforme industriale și cea a unui parc matur este uriașă. Iar la Constanța, această transformare este și mai complexă, pentru că terenul fostei platforme Oil Terminal necesită un amplu proces de bioremediere.
În paralel cu cercetările și lucrările necesare pentru refacerea terenului, la Lazu se pregătește deja ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai vizibile părți ale proiectului: natura care va ocupa viitorul oraș în miniatură.
Arborii sunt crescuți și aclimatizați acum, în afara Constanței, pentru a fi mutați mai târziu în centrul noii dezvoltări urbane. Este un proces care nu se vede de pe bulevardele orașului și care nu produce, deocamdată, alei sau clădiri spectaculoase. Dar poate că tocmai aici începe, de fapt, transformarea.
