Licitație cu probleme la Cernavodă. Familia Gherghiniță a câștigat o asfaltare cu un preț ”neobijnuit” de mic: 31% din valoarea estimată

Primăria Cernavodă a întocmit un proces-verbal de licitație, plin de greșeli gramaticale și cacofonii. Dar marea problemă, cu adevărat importantă, este aceea că rezultatul consemnat în acest document redactat într-o română aproximativă sfidează, pe față, o lege și o hotărâre de guvern. Vorbim aici de Legea 98/2016 și de normele ei metodologice de aplicare cuprinse în HG 395/2016. Cele două acte normative spun că ofertele neobișnuit de mici trebuie să fie declarate inadmisibile, dacă nu există dovezi concludente  că ofertantul poate realiza lucrările la prețul… de nimic. La rândul lor, dovezile trebuie să se refere la realitatea prețurilor de furnizare, nivelul salariilor, procedee tehnologice, originalitatea lucrărilor sau orice alte elemente care favorizează ofertantul să poată realiza lucrările cu prețul neobișnuit de mic. În mod paradoxal, Primăria Cernavodă a scos de sub incidența legii o ofertă, pe care chiar ea a calificat-o, într-o română aparte, ca fiind ”neobijnuit” de mică. Vorbim aici de o ofertă de 31,54% din valoarea estimată printr-un studiu de fezabilitate. Primăria a admis-o și astfel a atribuit contractul unei firme din Cernavodă, deja abonată la mai toate lucrările publice din oraș.

Licitația organizată de Primăria Cernavodă a fost anunțată pe SEAP, după ce administrația locală a întocmit un studiu de fezabilitate, pe care l-a înaintat la Ministerul Dezvoltării. Specialiștii din Guvern au analizat studiul, au apreciat că este corect și au decis, în consecință, să acorde fonduri guvernamentale orașului Cernavodă, pentru asfaltarea unor străzi. Din capul locului, lucrarea a fost împărțită în două loturi funcționale. Primul lot viza reabilitarea străzii Panait Cerna (proiectare, tramă stradală, trotuare și canalizare pluvială) și avea valoarea estimată de 1.904.466 de lei. Al doilea viza reabilitarea străzii Gheorghe Doja, cu o valoare estimată de 1.017.404 de lei. Prin dispoziția primarului Liviu Negoiță s-a constituit o comisie de licitație din care făceau parte angajați de la compartimentul de achiziții publice, un specialist tehnic și consilierul personal al domniei sale, Marian Iordache – fostul primar din Medgidia. La licitație s-au înscris patru firme din domeniul construcțiilor, fiecare în parteneriat cu o societate de proiectare. Însă, pe parcurs, una din oferte a fost declarată inadmisibilă, societatea în cauză neputând ține pasul de a trimite în termenele stabilite clarificările cerute de comisie. În aceste condiții, ”lupta” s-a dat între Asfalt Dobrogea SRL Constanța, Autoprima Serv SRL Constanța și Getnic Construct Serv SRL Cernavodă.

Potrivit documentării noastre, Asfalt Dobrogea deține o stație de asfalt la Ovidiu, construită în parteneriat cu Swietelsky Austria, calificată la inaugurare drept cea mai mare și mai modernă din România. Autoprima nu deține o tehnologie proprie de producție a asfaltului, apelând la serviciile unei stații specializate din Eforie Sud, construită în anii 90. În sfârșit, Getnic deține o instalație de preparare a asfaltului de capacitate mai mică în localitatea Cernavodă, care nu este în flux total automatizat.

În cadrul licitației, societatea din Cernavodă a depus oferte financiare de-a dreptul uimitoare. Astfel, pentru Lotul 1 – Panait Cerna, Getnic a cerut 922.137,43 de lei plus TVA. Această sumă reprezintă 48,41% din valoarea estimată prin studiul de fezabilitate. De asemenea, societatea cernavodeană a pretins că poate realiza Lotul II – Gheorghe Doja cu 320.916,83 de lei plus TVA, ceea ce reprezintă 31,54% din valoarea estimată a lucrărilor. Colac peste pupăză, pentru a obține puncte pe toate fronturile, societatea din Cernavodă a declarat o garanție a lucrărilor de zece ani, în condițiile în care nici cele mai complexe lucrări rutiere, autostrăzile, nu au garanții mai mari de patru ani. Câștigând și la garanția de două cincinale, dar și la prețul șocant de scăzut, Getnic a atras atenția comisiei de licitație cu privire la ”prețul neobijnuit de mic”. În aceste condiții, ”specialiștii” de la Primărie au solicitat societății explicații și dovezi cu privire la furnizori, tehnologii, nivelul de salarizare, originalitate etc. Ce dovezi concludente a primit comisia, doar ea știe. Însă, după analizarea acestora, firma Getnic a fost scoasă de sub incidența legii care taxează prețurile neobișnuit de mici.

Firma Getnic este patronată de familia Gherghiniță, respectiv de Marius și Valentin Gherghiniță, acesta din urmă fiind și administrator. De-a lungul timpului, societatea a executat o multitudine de lucrări publice pe aria localității, participând inclusiv la recenta extindere a rețelei termice a localității, la diverse asfaltări și chiar la anvelopări de blocuri.

Isprava de la Cernavodă ar trebui, în opinia noastră, să dea de gândit factorilor de decizie. Atribuirea contractelor la mai puțin de o treime din valoarea estimată reprezintă o abatere gravă de la bunele practici. Deși nu stă în intenția noastră să facem proces de intenție nimănui, trebuie să spunem că au existat cazuri de ofertanți care au adjudecat licitații la prețuri de  nimic, având ulterior complicitatea autorității contractante de a suplimenta valoarea contractuală, ajungând în realitate să încaseze mai mulți bani decât competitorii clasați pe locurile doi și trei. De asemenea, sunt frecvente cazurile în care în operă nu sunt puse cantitățile declarate în ofertă, deoarece valoarea contractului nu acoperă în realitate întreaga întindere a lucrărilor. Ambele situații de fraudă sunt oarecum limitate de lege, care pe de parte plafonează posibilitatea suplimentării valorii contractului la un procent de 10%, iar pe de altă parte, așa cum am arătat mai sus, impune respingerea ca inadmisibile a ofertelor cu prețuri neobișnuit de mici. Desigur, există excepții și portițe de eludare. Astfel, ofertele cu prețuri de nimic pot fi scoase de sub incidența legii, pe baza unor simple explicații. Iar majorările la valoarea contractelor pot opera și peste 10% din valoarea acestora, în situațiile în care se constată că în caiele de sarcini nu sunt reflectate corect condițiile din teren.