Nicușor Dan a prezentat astăzi în Parlament Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030. Vezi ce conține documentul

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat, astăzi, în ședință comună a Camerelor Parlamentului României, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.

Iată discursul președintelui:

„Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun, și vreau să mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor, care, atât în prima etapă, cât și în faza a doua de dezbatere publică, au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document.

În primul rând, această Strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului, adică nu apărăm o abstracțiune – statul român. Apărăm cetățeanul român locuitor pe acest teritoriu, și asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă, și faptul că – trebuie să recunoaștem – există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, evoluția economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului român și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.

Conceptul central este acela de independență solidară, cu două componente – independență și solidaritate. Independență în sensul că acțiunile administrației statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, și asta tradus în plan internațional – în afirmarea acestei identități, și afirmarea interesului care corespunde aceste identități. Și, pe de altă parte, evident, solidaritate – respectul nostru față de toți partenerii și față de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.

Documentul are patru capitole importante

Primul este contextul geopolitic, pentru că, față de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând, este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani și jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob, și vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.

Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale, și asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său față de ceilalți va crește. Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și, prin ele și prin instrumente tehnologice sofisticate, vedem campanii intense de manipulare și dezinformare.

În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat.

Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică, și avem o proliferare a amenințărilor transnaționale – rețele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism. Și, totodată, vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.

Acesta a fost un rezumat al contextului

Acum, particularizând la România, Strategia are un capitol care se numește „Amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități”. Pe partea de amenințări, în mod evident, războiul de lângă noi, cu toate consecințele care decurg de aici, și războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene. Vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.

În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică – Moldova, Ucraina, în zona sudică – Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa. În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, și o să dezvolt când o să vorbesc de soluții, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.

Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală. Iar, în ceea ce privește societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic, și ăsta este un lucru important.

Și cu asta am terminat pe partea negativă și o să încep să spun niște lucruri pe pozitiv.

Există niște oportunități pe care România le are. Una este evidentă, faptul că avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite și suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltare. Vreau să menționez numai Programul SAFE, și vreau să felicit Guvernul și instituțiile implicate pentru efortul pe care l-au desfășurat în aceste două luni și pentru aplicația pe care am depus-o în Programul SAFE.

Vreau, dacă vorbim de NATO, să menționez acest program destinat Flancului Estic, Santinela Estului.

Există oportunități importante pentru industria națională de apărare, date de faptul că o să avem în continuare, în anii următori, din păcate, o creștere globală a producției militare, și România are niște avantaje competitive, are tradiție, are locații, are, încă, oameni calificați și are industrii conexe, care sunt apropiate și în care soluțiile tehnologice sunt apropiate, IT-ul și industria automotive.

Poziția geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia.

Portul Constanța este o oportunitate. E foarte bine că, în doi-trei ani, el va fi conectat și pe autostradă, și feroviar cu vestul Europei.

Dunărea este, de asemenea, o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucție al Ucrainei.

Și dacă vorbim de Marea Neagră, cred că trebuie să subliniem Strategia Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an la inițiativa României. În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem în momentul acesta foarte bine organizați, România are un potențial foarte mare, pentru că avem un sector privat care este competitiv și pentru că avem o calitate a forței de muncă.

Și aș încheia capitolul oportunități cu românii din diaspora. Sunt milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi într-o piață mult mai competitivă decât piața noastră și orice fel de colaborare cu acești oameni, prin dezvoltarea de afaceri, prin atragerea lor înapoi acasă, poate să fie un uriaș plus pentru România.

În ceea ce privește – și acesta este ultimul capitol – ce este de făcut, ce ne propunem prin această Strategie, în zona de apărare propriu-zisă, în mod evident, consolidarea capacităților de apărare, și am pomenit deja toate mijloacele prin care putem să facem asta; întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de Statele Unite, fie că vorbim de NATO, de Uniunea Europeană, fie că vorbim de relațiile bilaterale, și am menționat câteva din programele în care suntem angrenați.

În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice și să întărim rolul nostru în organismele și în formatele multilaterale – Uniunea Europeană, NATO, dar și Inițiativa celor Trei Mări, Formatul B9, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.

Vom susține în continuare stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest și vom susține integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noștri. Este o condiție a stabilității noastre viitoare.

Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, așa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate, pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate.

Iar în ceea ce privește politica internă, lupta împotriva corupției e foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituțiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupție, pentru că, în momentul acesta, este un amestec între diferite zone de corupție.

În mod explicit, Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție, fără însă să depășim granița între sistem de informații și sistem de justiție, și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie judecarea faptelor de corupție și dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.

Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii construcții. O stabilitate și predictivitate bugetară. Așa cum am menționat, revigorarea industriei naționale de apărare pe oportunitățile pe care le are. Promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine, și aici un rol foarte important îl are diplomația economică, care a lipsit până în momentul ăsta, ca să o spunem foarte deschis.

O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE. Şi vreau să mulțumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus rugămințile sau angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare, și sunt în continuare foarte optimist că în vara anului viitor România va fi membru al OCDE.

Și, foarte importantă, pentru că există o conexiune directă, energia, dezvoltarea proiectelor majore și de producție, și de transport-distribuție este în atenția noastră, pentru că există o conexiune între productivitate și prețul energiei.

O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei Strategii, și în realizarea multor lucruri care țin de dezvoltarea României în viitor, să implicăm cetățenii și societatea civilă, și pentru asta, în primul rând, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor, și asta este corelată cu lupta împotriva corupției.

Ulterior acestei Strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene și indicatori, așa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă și cum vom reuși să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente, și aveți în mine un partener.“