Adoptarea Legii Nordis și recenta decizie a Curții Constituționale privind anumite prevederi din legea urbanismului marchează o etapă nouă pentru piața imobiliară din România. Din perspectivă juridică și administrativă, standardele aplicabile dezvoltatorilor sunt mai stricte, iar instrumentele urbanistice sunt reașezate într-un cadru mai coerent.
Legea Nordis introduce reguli detaliate privind nivelul și calendarul încasării avansurilor pentru imobilele aflate în construcție. Plățile efectuate de cumpărători trebuie corelate cu stadiile fizice ale lucrărilor, iar sumele colectate sunt gestionate prin conturi bancare dedicate, cu destinație exclusivă pentru proiectul respectiv. Obiectivul este diminuarea riscului ca fondurile obținute din precontracte să fie utilizate în alte scopuri, cu consecința imposibilității de finalizare a construcțiilor.
Impactul asupra pieței este diferențiat. Proiectele finanțate preponderent din avansuri vor resimți presiuni suplimentare. În schimb, dezvoltările basate pe capital propriu, finanțări bancare sau parteneriate instituționale vor avea, în principiu, de făcut ajustări de natură procedurală, nu schimbări de model de business.
Proiectul Delfin Park, dezvoltat pe amplasamentul fostei baze RATC din Constanța și aflat în etapa de transparență decizională, aparține acestei a doua categorii. Structura sa de finanțare este concepută astfel încât să nu depindă critic de precontracte pentru declanșarea etapelor de execuție. Etapizarea lucrărilor și natura funcțiunilor propuse conferă proiectului o poziționare compatibilă cu exigențele Legii Nordis, în sensul unei mai bune protecții a intereselor cumpărătorilor.
În paralel, decizia Curții Constituționale privind unele prevederi din legea urbanismului a readus în centrul atenției rolul Planurilor Urbanistice Zonale. Mesajul principal al Curții nu este eliminarea PUZ-urilor, ci reafirmarea principiului conform căruia acestea trebuie să fie aliniate documentațiilor de nivel superior (Plan Urbanistic General, strategii de dezvoltare) și să nu funcționeze ca derogări permanente de la acestea.
În acest context, proiectele de reconversie urbană de tipul Delfin Park, care transformă o fostă platformă tehnică într-un ansamblu cu funcțiuni mixte, sunt mai ușor de integrat într-o viziune urbană de ansamblu decât dezvoltările punctuale, necorelate cu infrastructura și cu direcțiile de dezvoltare ale orașului.
PUZ-ul aferent Delfin Park a fost analizat în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism și a primit avizul arhitectului-șef al municipiului Constanța. Documentațiile descriu o structură funcțională compusă din locuire colectivă, servicii, comerț și spații publice (inclusiv parc), corelate cu rețeaua existentă de circulații și cu obiectivele de dezvoltare ale zonei. Proiectul este conceput etapizat, cu atenție la capacitatea infrastructurii și cu soluții pentru gestionarea traficului și a parcărilor.
Din perspectiva cadrului legal actual, Delfin Park reprezintă un exemplu de proiect care se aliniază tendinței de profesionalizare a pieței: finanțare mai robustă, documentație urbanistică integrată, etapizare și abordare pe termen lung. În anii următori, modul în care astfel de proiecte vor fi implementate în teren va oferi un reper util pentru evaluarea eficienței noilor reglementări.
Pentru autoritățile locale, pentru investitori și pentru cumpărători, întrebarea nu mai este doar „ce se construiește?”, ci și „cum este finanțat, autorizat și integrat în oraș?”. În această logică, raportarea proiectelor la Legea Nordis și la decizia Curții Constituționale devine un criteriu esențial de diferențiere între inițiative conjuncturale și dezvoltări imobiliare cu vocație de durată.”
