România a avut la dispoziție fonduri europene pentru împăduriri, dar a ratat șansa să le atragă. Ținta a fost renegociată cu Comisia Europeană de două ori și de fiecare dată numărul hectarelor reîmpădurite a scăzut dramatic. De la 56.000 de hectare inițial, la 26.000 de hectare și, ulterior, la 18.000 de hectare.
Din cele 1.372 de contracte semnate cu persoane fizice și juridice care s-au angajat să execute reîmpăduririle, 33 de contracte sunt la stadiul zero și vor fi denunțate, precizează Ministerul Mediului, pentru Cotidianul.
Guvernul caută noi soluții pentru împăduriri
Guvernul a adoptat un memorandum prin care încearcă să salveze o parte dintre proiectele din PNRR ratate de România. Astfel, unele au fost mutate pe finanțare de la Administrația Fondului de Mediu (AFM). Este vorba de cinci miliarde de lei, în total, scrie cotidianul.ro.
În cazul împăduririlor, de exemplu, Ministerul Mediului își propune să ducă la capăt cele 18.000 de hectare angajate prin PNRR și să planteze arbori pe alte 23.000 de hectare, cu alte fonduri.
Banii pentru diguri, irosiți
România a mai avut alocate fonduri europene, prin PNRR, ca să investească în 14 poldere, 13 baraje și aproximativ 400 de km de diguri.
Pe 9 august 2024, pe site-ul Administrației Apele Române, apărea un articol încurajator.
“13 baraje vor beneficia de finanțare prin fonduri alocate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, titra mare Administrația.
În urma serviciilor de proiectare contractate, am ales cele mai bune soluții pentru modernizarea barajelor: Gilău – Apele Române Someș-Tisa; Leșu – Apele Române Crișuri, Surduc – Apele Române Banat, Nodul hidrotehnic Mureș- Apele Române Mureș; Frumoasa Apele Române Olt; Mărăcineni, Lacul Morii, Budeasa, Buftea – Apele Române Argeș-Vedea;Lacul Roșu, județul Harghita, Apele Române Siret;Cazanesti, Cucuteni și Solești – Apele Române Prut-Bârlad.
Pentru trei baraje, și anume: Budeasa, Leșu și Buftea, vor fi demarate, în cel mai scurt timp posibil, procedurile de achiziție publică în vederea contractării serviciilor de execuție a lucrărilor.”
Acestea sunt laudele. Realitatea este alta.
“În urma reevaluării, au rămas finanțate doar un polder (Sălard) și un baraj (Leșu), finanțarea proiectului fiind diminuată în consecință de la 340.300.000 euro la 33.003.856 euro”, transmite Ministerul Mediului, pentru Cotidianul.
Cu alte cuvinte, niciun dig, un polder din 14 și un baraj din 13. Peste 300 de milioane de euro duse pe apa sâmbetei. Și, odată cu ele, și speranța locuitorilor din zonele vulnerabile cǎ vor fi protejați de inundații.
În loc de concluzii, cifre seci despre împăduriri și alte proiecte ratate
România a ratat șansa de a finanța prin PNRR aproape 57% dintre proiectele de mediu pe care și le propusese inițial. Doar 28% dintre ele vor avea finanțare prin AFM. 18,5% au fost denunțate, adică 188 de proiecte.
