Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a analizat astăzi, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluții pentru remedierea acestora.
Este vorba despre aspectele restante aferente cererilor de plată 3 și 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare.
Premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să ia măsuri pentru depășirea eventualelor blocaje, astfel încât să fie puse în aplicare până la 31 august 2026 angajamentele asumate de România. De asemenea, a cerut să nu mai existe întârzieri în ceea ce privește plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor.
”Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan.
De asemenea, șeful Executivului a menționat că trebuie monitorizat periodic stadiul reformelor și investițiilor din PNRR.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a analizat în detaliu cu reprezentanții ministerelor care au responsabilități în implementarea PNRR stadiul țintelor și jaloanelor.
„În primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile și mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro. Asta înseamnă că, împreună cu ministerele și autoritățile implicate, am dublat absorbția față de tot ce se făcuse din 2021 până în 2025. E o veste bună și le mulțumesc tuturor celor care au înțeles miza și s-au mobilizat.
Provocarea acum este însă și mai mare: în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în țară, cu proiecte de investiții finalizate, recepționate și reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026.
Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării.
Dacă ministerele și instituțiile responsabile vor înțelege să își facă treabă, atunci rezultatele PNRR-ului se vor vedea cu ușurință în autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și investiții care schimbă România în bine.
Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalități și vom pierde și credibilitatea pe care am recâștigat-o cu greu în fața partenerilor europeni.”, a afirmat ministrul Dragoș Pîslaru.
Fondurile necesare pentru contribuția României la proiectele PNRR sunt și vor fi în continuare asigurate. Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a menționat că prin bugetul pentru anul 2026 vor fi asigurate sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, aici vorbim inclusiv de co-finantari și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile publice locale vor avea cele mai mari bugete din istorie, ceea ce le va permite să se concentreze pe implementarea proiectelor din PNRR, a adăugat reprezentantul Ministerului Finanțelor.
La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Informații suplimentare:
PNRR sprijină dezvoltarea României prin programe și proiecte cheie, concepute pentru a consolida reziliența, capacitatea de reacție la crize, adaptabilitatea și potențialul de creștere economică. Aceste obiective sunt susținute prin reforme structurale și investiții strategice, finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
România trebuie să prioritizeze proiectele incluse în următoarele cereri de plată pentru a asigura îndeplinirea până la data de 31 august 2026. În acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național, alături de celelalte instituții guvernamentale care au calitatea de coordonatori de reforme și/sau investiții, depun eforturi conjugate pentru a respecta termenii negociați cu Comisia Europeană pentru a obține fondurile alocate reformelor și investițiilor din cadrul PNRR.
Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 și 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026. Cererea de plată nr. 5 va conține un număr de 28 ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ținte și jaloane ce corespund atât componentei de asistență financiară nerambursabile cât și celei rambursabile.
Până în prezent, România a depășit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, țara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanțarea și sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, și parțial pentru Cererea de plată nr. 3.
