Premierul Ilie Bolojan a avut luni, 21 iulie a.c., de la ora 13:00, o întâlnire de lucru cu reprezentanții principalelor structuri asociative ale administrației publice locale: Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Asociația Municipiilor din România (AMR) și Asociația Comunelor din România (ACoR). La discuții au participat și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
Întâlnirea vine în contextul în care tema reorganizării administrativ-teritoriale – în special prin comasarea sau desființarea unui număr semnificativ de comune – este din nou pe agenda publică, ca parte a reformelor asumate în cadrul angajamentelor bugetare ale României.
ACoR, susținută de Asociația Stabilitate, Armonie, Tradiții (SAT), a reiterat poziția fermă împotriva acestei propuneri, transmițând recent un manifest amplu către autoritățile centrale și instituțiile europene, document care a stat la baza argumentației prezentate în cadrul întâlnirii de astăzi.
„O temă artificială, fără fundament legal și economic”
Reprezentanții ACoR au respins categoric ideea desființării comunelor, pe care o consideră o temă artificială, fără fundament în datele economice și legale.
„Ideea și mesajele privind comasarea sau desființarea unui număr ridicat de comune sunt vădit tendențioase, nelegale, lipsite de fundamentare și de cele mai multe ori, chiar de date financiare. Totodată, sunt și imorale prin scopul propus, în raport cu mijloacele propagandistice utilizate”, se arată în manifest. ACoR susține că principala problemă a României nu este numărul mare de unități administrativ-teritoriale, ci incapacitatea statului de a realiza o reformă reală a finanțelor publice locale. „România are nevoie stringentă nu de o reformă administrativ-teritorială, ci de o reformă a finanțelor publice”, afirmă autorii documentului conform stiripesurse.ro.
Cifrele care contrazic teza comasării
Potrivit datelor prezentate de ACoR, doar 1,3% dintre comune au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare. Dar aceeași situație se regăsește la nivelul întregii administrații publice: 100% dintre județe și 96,3% dintre orașe se află în aceeași ipostază.
„Dacă urmăm raționamentul strâmb al veniturilor proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare pentru păstrarea unei unități administrativ-teritoriale, rezultă că ar trebui să comasăm sau să desființăm nu doar imensa majoritate a comunelor, ci și toate județele, precum și imensa majoritate a municipiilor și a orașelor!”
Reprezentanții comunelor mai arată că ponderea cheltuielilor de funcționare ale comunelor în PIB este de doar 1,2%, comparativ cu 3,01% pentru municipii și orașe și 1,5% pentru județe. Cheltuielile de personal per locuitor în comune sunt de 528 lei, față de 1.514 lei în municipii și orașe și 780 lei în județe.
Comuna – furnizor de servicii, nu companie comercială
Manifestul avertizează asupra pericolului tratării administrației locale ca pe o entitate care trebuie să fie profitabilă.
„Respingem ferm comparația sau asocierea administrației publice locale cu o firmă, care trebuie desființată dacă nu produce profit. O asemenea comparație este incorectă pe fond și lipsită de constituționalitate și de onestitate prin scopul pe care îl urmărește.”
Reprezentanții ACoR atrag atenția că desființarea comunelor nu doar că nu ar genera economii relevante, ci ar putea produce cheltuieli mai mari, din cauza costurilor crescute pentru furnizarea serviciilor către o populație dispersată și pentru acoperirea unor teritorii extinse.
„Autoritățile locale de la nivelul comunelor gestionează administrarea a peste 87% din teritoriul României”, avertizează documentul.
Reforma fiscal-bugetară, nu austeritate
O altă direcție majoră susținută de ACoR vizează necesitatea creșterii veniturilor fiscale, nu a austerității. Organizația invocă analizele Consiliului Fiscal și ale FMI care pledează pentru o creștere a colectării fiscale, eliminarea privilegiilor, a scutirilor și a lacunelor din legislație.
„Respingem categoric austeritatea ca soluție pentru consolidarea fiscal-bugetară, distructivă economic și social, care se închide întotdeauna pe bugetele locale.”
Printre soluțiile propuse de ACoR:
- reducerea numărului de consilieri locali;
- extinderea cooperării intercomunale (modelul francez);
- renunțarea la funcția de viceprimar în comunele mici;
- digitalizarea administrației locale;
- eliminarea pensiilor speciale și anticipatelor sub 60 de ani.
Apel la rațiune și consultare democratică
ACoR reamintește că orice reorganizare administrativ-teritorială trebuie să respecte legea și Carta europeană a autonomiei locale, care impun obligativitatea consultării populației prin referendum local.
„Nu se poate realiza o reorganizare administrativă fără participarea cetățenilor din fiecare unitate administrativ-teritorială, conform legilor în vigoare și a convențiilor internaționale la care România este parte.”
„Un pas spre o Românie fără rădăcini”
În finalul manifestului, Asociația Comunelor din România avertizează asupra riscurilor sociale și identitare ale comasării forțate a comunelor.
„Comasarea sau desființarea abuzivă și nefundamentată a unui număr ridicat de comune ar constitui încă un pas spre o societate din ce în ce mai învrăjbită, scindată (…) o societate a nepăsării marilor orașe față de sat, privite doar ca ‘hinterland’ imobiliar (…) a nepăsării pentru păstrarea identității și a valorilor naționale în calea tăvălugului globalizării.”
