Procurorul Teodor Niţă de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, anchetat pentru instigare la abuz în serviciu, rămâne în arest preventiv, după ce magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au respins cererea de înlocuire a acestei măsuri cu cea a controlului judiciar. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore, notează jurnaliștii News.Ro.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, joi, ca nefondată, cererea lui Teodor Niţă de înlocuire a arestului preventiv cu controlul judiciar.
”În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul Niţă Teodor. În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune formulată de inculpatul Niţă Teodor. Obligă inculpatul la plata sumei de câte 200 lei pentru fiecare cerere, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în minuta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie citată de News.Ro.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Teodor Niță și Gigi Ștefan, arestați în data de 15 mai
Amintim că, procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan au fost arestați, în 15 mai, pentru 30 de zile, conform deciziei judecătorilor de la ÎCCJ. Ștefan este acuzat de Parchetul General că a primit 170.000 de euro să intervină în dosare penale, iar Niță este acuzat, între altele, că a ajutat un om de afaceri din Portul Turistic Tomis să scape de sancțiunile ISU.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au motivat decizia de arestare preventivă a procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță prin gravitatea acuzațiilor și prin riscul major ca ancheta să fie influențată dacă aceștia ar fi lăsați în libertate. În motivarea consultată, magistrații arată că datele rezultate din supravegherile tehnice conturează „o suspiciune rezonabilă” că cei doi procurori ar fi dezvoltat legături incompatibile cu statutul de magistrat, fiind conectați „într-un mod nefiresc” la mediul politic și de afaceri din Constanța.
Suspiciuni privind relații cu mediul politic și de afaceri
Potrivit motivării, anchetatorii susțin că procurorii ar fi manifestat interes pentru susținerea unor proiecte economice și pentru protejarea unor oameni de afaceri locali.
„Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale conturează (…) presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați”, se arată în documentul instanței supreme.
Risc real de influențare a anchetei
Un argument central al motivării îl reprezintă posibilitatea ca inculpații să influențeze ancheta dacă ar rămâne în libertate. Judecătorul care a decis arestarea celor doi notează că „amplitudinea relațiilor sociale” construite de cei doi procurori în comunitatea locală face ca riscul de influențare a martorilor sau a mersului anchetei să fie „unul real”.
Anchetă descrisă drept „foarte complicată”
Înalta Curte descrie dosarul ca fiind o anchetă de amploare, complexă, aflată la început, motiv pentru care menținerea celor doi inculpați în stare de arest preventiv este considerată esențială.
Magistratul concluzionează că interesul public privind restabilirea ordinii de drept și buna desfășurare a procesului penal „primează” în acest moment asupra interesului individual al inculpaților privind exercitarea libertății.
