Guvernul interimar Bolojan a publicat, vineri, un amplu raport privind eficiența administrației publice, potrivit căruia la nivelul anului 2024, România avea peste 1,2 milioane de angajați la stat în aproape 14.000 de instituții și cheltuieli de personal de peste 164 miliarde lei. Statul are în subordine 1.735 de companii, dintre care 314 sunt clasate ca „inactive”, adică sunt în stare de faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate, notează G4 Media.ro.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat.
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.
Considerăm că publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică. Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean.
Deși raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România. Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale față de perioada de referință a raportului.
Raportul realizează o radiografie a administrației publice din România, analizând numărul și cheltuielile de personal atât la nivel central, cât și local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentați indicatori financiari ai administrației locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale și europene de către unitățile administrativ-teritoriale, precum și date demografice și indicatori privind serviciile publice de bază.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale — Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate datele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
Demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%. Este încă o dovadă a necesității digitalizării.“, informează Guvernul.
Concluzii și disfuncționalități identificate
Analiza teritorială a indicatorilor de dezvoltare locală pentru perioada 2016–2025 evidențiază un peisaj inegal în ceea ce privește investițiile publice, infrastructura de bază, capacitatea administrativă și dinamica economică a unităților administrativ-teritoriale (UAT) și a consiliilor județene (CJ). Prin corelarea veniturilor și cheltuielilor, a conectării la utilități și a gradului de mobilizare a fondurilor externe, se conturează tendințe sistemice și disfuncționalități persistente.
Disparități mari în accesarea fondurilor publice
O serie de județe și consilii județene (ex. Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor, Mehedinți) demonstrează o mobilizare eficientă a resurselor, atât prin atragere de fonduri, cât și prin execuție bugetară.
În schimb, un număr semnificativ de județe, inclusiv Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare, prezintă niveluri scăzute de atragere și/sau execuție, indicând dificultăți administrative, întârzieri sau lipsă de prioritizare.
La nivel de UAT, vestul țării, Dobrogea și unele zone din Transilvania se detașează pozitiv, în timp ce Moldova, Oltenia și sudul Munteniei concentrează cele mai slabe performanțe.
Ritm lent și neuniform în contractarea fondurilor PNRR (2021–2027)
Deși există județe care au contractat un număr semnificativ de proiecte în 2021–2025 (ex. Bihor, Hunedoara, Mehedinți, Galați), majoritatea CJ-urilor și UAT-urilor mici nu aveau contracte semnate până în 2025, ceea ce ridică riscuri majore de neutilizare a fondurilor și ratări strategice de dezvoltare. Lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare.
Infrastructura de bază: decalaje sistemice
Conectarea la canalizare este în continuare foarte scăzută în zone largi din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, afectând atât calitatea vieții, cât și eligibilitatea pentru finanțări viitoare.
Accesul la apă potabilă este generalizat, dar persistă UAT-uri cu grad de conectare redus în sudul și estul țării.
Serviciile de colectare selectivă a deșeurilor au cunoscut îmbunătățiri, dar complexitatea sortării (biodeșeuri, textile etc.) rămâne limitată în multe zone rurale.
Numărul de autorizații de construire reflectă clar dinamica economică și demografică – aglomerări în jurul marilor orașe și lipsă de activitate în zone slab dezvoltate, uneori chiar fără nicio autorizație emisă.
Intervenția publică prin ajutoare economice: concentrată și inegală
Ajutoarele de stat și de minimis plătite în 2023 s-au concentrat în județele cu economie activă (ex. București, Cluj, Timiș, Prahova), dar apar și județe surpriză (ex. Olt) unde valoarea alocată este ridicată, semnalând intervenții publice punctuale sau strategice. Alte județe au fost complet absente din acest mecanism, ceea ce poate accentua decalajele de dezvoltare.
Disfuncționalități identificate
Capacitate administrativă inegală între UAT-uri și CJ-uri — nu doar în atragerea fondurilor, ci și în execuția acestora.
Întârzieri în contractare și în demararea proiectelor, în special în ceea ce privește PNRR.
Zone fără dezvoltare edilitară sau investițională — comune fără canalizare, fără apă curentă, fără autorizații de construire, fără proiecte PNRR sau europene contractate, e.g. Armășești (IL), Izvoare și Siliștea Crucii (DJ), Mihai Bravu (GR) sau Spermezeu (BN).
Calitatea și fiabilitatea datelor
Datele utilizate în acest raport sunt comunicate din surse oficiale (Ministerul Finanțelor, INS, ANRSC, MIPE, Consiliul Concurenței), dar în unele cazuri au fost identificate limite privind consistența sau sincronizarea acestora.
În toate cazurile, datele au fost prelucrate exclusiv în formă agregată, fără conținut personal identificabil, și interpretate în contextul populației rezidente raportate la Recensământul 2021.
Această radiografie a dezvoltării locale scoate în evidență nevoia urgentă de intervenție diferențiată și sprijin administrativ adaptat capacității reale a fiecărei zone. Politicile publice și fondurile trebuie să fie mai bine corelate cu realitatea din teritoriu, iar indicatorii de infrastructură, investiții și mediu trebuie să stea la baza unei reconfigurări strategice a finanțării dezvoltării locale în România.
Concluzii Generale
Situația României:
Deficit bugetar 2024 – 8,65% din PIB.
164,6 mld. lei cheltuieli personal în 2024 – 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 – bazat pe același indicator al bugetului de stat).
Raportul este disponibil integral AICI.
