Economia românească a înregistrat o contracție în ultimul trimestru din 2025 (cu 1,9% față de trimestrul anterior), după ce și în toamnă economia scăzuse față de vara anului trecut. Tehnic, suntem în recesiune deși pe ansamblul întregului an România a avut o creștere de 0,6%, potrivit anunțului făcut vineri de Statistică.
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025. Produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. De precizat că și în 2024 a fost recesiune tehnică, atunci când Guvernul era condus de Marcel Ciolacu (PSD).
Ce este recesiunea tehnică?
Recesiunea tehnică este situația în care Produsul Intern Brut (PIB) înregistrează o scădere în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.
Este, în esență, un diagnostic statistic care confirmă oficial că economia s-a oprit din creștere și a început să se contracte.
În cazul României, după scăderea de 0,2% din trimestrul al treilea al anului 2025, o nouă cifră negativă raportată vineri de INS ar bifa oficial această definiție.
Ce ar însemna o recesiune tehnică pentru cetățeni și firme?
Deși eticheta de „recesiune tehnică” poate părea abstractă, efectele ei se propagă rapid în economia reală prin schimbarea comportamentului tuturor actorilor.
De exemplu, pentru cetățeni, se traduce printr-o prudență forțată. Când prețurile cresc mai repede decât salariile (indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,9% în noiembrie), oamenii încep să amâne achizițiile de folosință îndelungată și să reducă cheltuielile neesențiale.
Pentru firme, recesiunea tehnică aduce o „înghețare” a planurilor de viitor. Scăderea comenzilor noi (cu 12,6% în noiembrie) și scumpirea creditelor fac ca investițiile să fie amânate, iar angajările să fie sistate, fapt vizibil în creșterea numărului de șomeri față de anul anterior.
Pentru piața creditului, băncile devin mai selective, lucru deja vizibil în scăderea creditării în lei pentru companii cu 6,4% în decembrie, ceea ce taie „combustibilul” necesar relansării economice.
Ce șanse erau să intre România în recesiune
O analiză recentă a Economedia arăta că indicatori precum consumul, producția industrială, volumul construcțiilor, dar și evoluția creditării și a exporturilor nete confirmă că există șanse mari ca România să intre în recesiune.
BREAKING România a intrat în recesiune tehnică. Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre consecutiv / Și în 2024 a fost recesiune, când Guvernul era condus de Ciolacu
Prima reacție a premierului Bolojan
Ilie Bolojan a susținut vineri că recesiunea tehnică „face parte din costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Premierul a subliniat că România nu traversează o criză, ci o „perioadă de corecție economică”.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe. Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces”, a scris Ilie Bolojan pe Facebook.
Marcel Ciolacu, fost premier PSD: Cea mai grosolană manipulare a statisticii! Datele au fost cofate în favoarea lui Bolojan
Fostul premier Marcel Ciolacu izbucnește după ce datele privind intrarea României în recesiune au devenit publice. Ciolacu acuză o manipulare grosolană a statiticii care a arătat că problemele au început încă din 2024.
”Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât aşteptările tuturor anailiştilor”, a scris Marcel Ciolacu, vineri, într-o postare pe Facebook.
Acesta afirmă că ”românii nu mai pot fi prostiţi cu cifre”: ”Ei văd preţurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ţine pasul cu costul vieţii, văd cum tot mai multe firme trag obloanele şi cum în spitale şi şcoli se înmulţesc situaţiile de criză”.
Ciolacu susţine că premierul îşi asumă nemeritat evoluţia economică din 2025
”Ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creşterea economică de 0.6% pe 2025, deşi nu are vreun merit. Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figuraţie la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Totodată, fostul premier critică măsurile economice adoptate de actualul Executiv.
”Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează vieţile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am ataşat un clip cu atitudinea lui Bolojan, din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea şi îi trata pe medicii de acolo ca pe nişte sclavi”.
În finalul postării, Ciolacu susţine că actualul premier aplică acelaşi model la nivel naţional.
”Acum, singura diferenţă este că aplică acelaşi model, fără excepţii, pentru toţi românii, evitându-i cu grijă doar pe cei foarte bogaţi şi multinaţionalele. În cazul lor, premierul găseşte mereu resurse nelimitate de empatie”, susţine Marcel Ciolacu.
