Actual
Șefa ANM anunță iarnă extremă în România
Published
5 ore agoon
Climatologii avertizează că iarna 2025-2026 ar putea fi una extremă: în centrul atenției se află un vortexul polar instabil, care ar putea aduce în Europa Centrală și de Est perioade de frig sever, ninsori abundente și viscol.
Climatologii avertizează că iarna care se apropie ar putea fi una dintre cele mai dificile din ultimele decenii, aducând temperaturi scăzute, ninsori însemnate și episoade de viscol intens. Principalul responsabil pentru aceste fenomene ar fi un vortex polar instabil, care dă deja semne că își schimbă traseul, influențând totodată starea vremii în Europa Centrală și de Est, conform RomaniaTV.
Specialiștii spun că România se află pe traiectoria acestui vortex polar, iar sezonul rece 2025–2026 se anunță a fi printre cele mai geroase din ultimii ani. Vortexul polar este o imensă masă de aer rece formată deasupra Polului Nord, iar potrivit experților, procesul de destabilizare a început încă din octombrie. În mod normal, această „cupolă” de aer rece rămâne concentrată în jurul Arcticii, însă, atunci când curenții din straturile superioare ale atmosferei își pierd intensitatea, masele de aer se deplasează către latitudini mai joase, aducând ierni aspre în Europa.
Primele efecte au fost deja resimțite la mijlocul lunii octombrie, când un front rece a traversat teritoriul României, determinând o scădere bruscă a temperaturilor și ninsori timpurii în zona montană.
Iarnă cu ger și viscol peste România
Dacă tendința actuală de slăbire a vortexului polar va continua, climatologii avertizează că țara noastră s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai reci ierni din ultimii ani. Temperaturile ar putea coborî sub pragul de -20°C în unele regiuni, iar episoadele de ninsoare ar putea fi mai dese și mai consistente decât în iernile recente. Meteorologii iau în calcul și posibilitatea unor viscole severe și perioade prelungite de ger persistent, în special în lunile ianuarie și februarie 2026.
Deși fenomenul vortexului polar este natural, specialiștii susțin că schimbările climatice contribuie la instabilitatea sa. Încălzirea zonelor arctice perturbă echilibrul termic al atmosferei și curenții de aer, amplificând frecvența fenomenelor extreme. Astfel, iarna 2025–2026 ar putea pune la încercare atât autoritățile, cât și populația.
Pentru România, prima ninsoare este așteptată la finalul lunii noiembrie, atât în zonele montane, unde sunt posibile episoade de viscol la altitudini mari, cât și, izolat, în Capitală. Dacă scenariile actuale se confirmă, țara noastră ar putea avea o iarnă cu perioade de frig intens și ninsori abundente, asemănătoare celor din iernile grele ale trecutului.
Un vortex polar ar putea aduce ger și ninsori consistente în România, spun meteorologii. Potrivit specialiștilor de la Severe Weather Europe, acest fenomen, care se dezvoltă în prezent în zona Arcticii, ar putea determina cea mai friguroasă iarnă din ultimii 40 de ani. Deși este prea devreme pentru o prognoză completă a sezonului rece, experții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) nu exclud posibilitatea apariției unor episoade extreme.
Într-o intervenție la Euronews România, Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul ANM, a explicat că meteorologii nu au ajuns încă la un consens în privința estimărilor sezoniere. Potrivit acesteia, datele furnizate de programul Copernicus al Comisiei Europene, care realizează prognoze pe termen lung, indică deocamdată doar tendințe generale.
„Cea mai probabilă părere este însă deocamdată aceea că iarna care se apropie ar putea fi pentru mare parte a continentului și în special pentru zona țării noastre, o iarnă cu temperaturi ușor peste normalul fiecărei luni în parte și, pe de altă parte, un regim apropiat de normal al precipitațiilor în partea de sud-est a continentului. Aceasta înseamnă deocamdată o privire mai detaliată care o putem avea pentru luna noiembrie, luna care se apropie. Pentru următoarele patru săptămâni, temperaturi care să se încadreze în general ca valori maxime între 6 și 14-15 grade în următoarele două săptămâni. Apoi, sigur în scădere pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie. Pe de altă parte, luna decembrie poate aduce și temperaturi maxime negative, sub 0 grade, ceea ce nu înseamnă însă că ieșim dintr-un regim firesc de evoluție a iernii în țara noastră”, a afirmat Florinela Georgescu, meteorolog ANM.
Meteorologii, despre riscul fenomenelor severe
„Din punct de vedere al precipitațiilor, un regim normal înseamnă că putem aduna în săptămânile viitoare cantități de 30-50 de l/m2, dar semnalul este că s-ar putea să avem și perioade lungi fără precipitații. Înaintând înspre iarnă, cantitățile de precipitații de așteptat vor fi din ce în ce mai mici, pentru că lunile de iarnă sunt unele caracterizate de mai puține precipitații. Totuși, niciodată într-o estimare pe o durată mai lungă nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe, specifice și ele zonei geografice a țării noastre și pentru sezonul de iarnă, prin acesta înțeleg viscolele care deja pot apărea spre sfârșitul lunii noiembrie și intervale cu temperaturi coborâte, perioadele cu ger, care iarăși sunt posibile spre sfârșitul lunii noiembrie. O privire de ansamblu de genul celei care caracterizează toată iarna care urmează într-o singură caracteristică, trebuie să vă spun că niciodată iarna nu evoluează la fel în toată emisfera nordică și nici măcar la nivelul continentului european nu putem vorbi despre un regim constant coborât al temperaturilor pentru toată regiunile continentului și nici de un regim al precipitațiilor, de asemenea, la fel pentru toate regiunile continentului”, a mai precizat meteorologul.
„Nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării”
„Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul lunii noiembrie, estimări pentru iarna care urmează încep și ele să fie mai precise, iar probabilitatea de apariție a fenomenelor extreme nu trebuie să excludem niciodată. Am văzut și iarna trecută sau în fiecare din iernile trecute care, chiar dacă în ansamblu le-am caracterizat ca fiind blânde, nu a lipsit în nicio iarnă, nu au lipsit episoadele cu temperaturi foarte scăzute sau cu viscole mai puternice în unele zone ale țării. De exemplu, să ne amintim faptul că în luna februarie a acestui an, chiar în ultima lună de iarnă, am avut o perioadă de ger, o perioadă cu temperaturi foarte scăzute și chiar și luna martie a avut un scurt episod cu temperaturi foarte scăzute în a doua parte a lunii martie”, a concluzionat şefa ANM.
Elena Mateescu, despre iarna lui 2025: „Sunt posibile temperaturi de -15 grade Celsius”
Românii sunt tot mai curioși să afle cum va fi iarna lui 2025 și dacă ne așteaptă o perioadă asemănătoare celor de altădată, cu ninsori puternice și frig năprasnic. Meteorologii avertizează că, în prezent, deasupra regiunilor arctice se formează o masă de aer polar care începe să se deplaseze către Europa.
Vortexul polar ar putea atinge și România, aducând cu el ninsori abundente și ger accentuat.
Elena Mateescu, directorul ANM, a explicat că, deși este prea devreme pentru o prognoză precisă, nu poate fi exclus scenariul unei ierni grele:
„Este prematur să ne pronunțăm despre cum va fi iarna 2025-2026 în țara noastră. Dar, luând în considerare datele de la acest moment, chiar și o iarnă normală în România înseamnă fenomen de viscol. Înseamnă strat de zăpadă nu numai în zona montană, astfel încât chiar și temperaturi sub pragul de ger, sub -10 grade Celsius, sub -15 grade, sunt posibile”, a declarat Elena Mateescu.
Cea mai precisă prognoză ar urma să fie disponibilă spre finalul lunii noiembrie, când datele vor oferi o imagine mai clară asupra intensității vortexului polar. Mateescu a explicat că, în cazul în care acest sistem se amplifică, există șanse ridicate pentru o iarnă severă și în România.
„Pe termen scurt, astăzi și mâine vorbim de valori de temperaturi în întreaga țară, specifice datei din calendar, pentru că maximele zilei se vor situa între 10 și 16-17 grade, cu minime cuprinse între -1 grad și 9-10 grade. Desigur, cele mai ridicate valori vor fi în partea de sud-sud-est a țării.”
foto cu rol ilustrativ
Comentarii pe Facebook
Activitatea mea profesională nu este una complicată. Am descoperit frumusețea textului jurnalistic în 2002 în redacția cotidianului “Replica de Constanța”, unde am fost redactor timp de 5 ani și jumătate, după care am ales ca întrebările incomode pe departamentul Politică / Administrație să le adresez din redacția unui alt important cotidian constănțean. “Observator de Constanța” a fost pentru 8 ani locul unde m-am dezvoltat profesional, am cunoscut oameni din toate categoriile sociale și am primit aprecieri pentru fiecare efort depus. În 2015, am ales întreruperea activității pentru a mă alătura unei echipe de campanie electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016. Experiența a fost interesantă, însă dorul de tastele laptopului unde-mi scriam materialele de presă nu m-au lăsat să-mi doresc o carieră în administrație. Așa am ales “Ordinea.ro”!
