Acest punct de vedere este împărtăşit de: 38% dintre bărbaţi, 28% dintre femei, 32% dintre persoanele cu educaţie primară, 31% dintre cei cu educaţie medie, 39% dintre cei cu educaţie superioară.
De asemenea, consideră că tradiţia şi păstrarea valorilor naţionale este mai importantă pentru societatea românească: 67% dintre votanţii PSD, 43% dintre votanţii PNL, 18% dintre votanţii USR şi 75% dintre cei ai AUR.
Împărtăşesc această părere: 57% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei, 39% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 56% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 63% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 66% dintre cei peste 60 de ani.
Progresul şi adaptarea la schimbările moderne sunt mai importante pentru: 27% dintre votanţii PSD, 49% dintre votanţii PNL, 77% dintre votanţii USR şi 24% dintre votanţii AUR.
Împărtăşesc această părere 38% dintre bărbaţi şi 35% dintre femei, 60% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 38% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 34% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 26% dintre cei peste 60 de ani.
„Polarizare generaţională şi educaţională”
Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, precizează că datele barometrului arată o “polarizare generaţională şi educaţională” care se poate traduce în “clivaje politice şi culturale” pe termen mediu. Aceste opţiuni sugerează o “orientare spre securitate şi stabilitate”, mai degrabă decât spre risc şi schimbare, apreciază el.
În plan politic, aceste opţiuni “creează, aparent, un teren fertil” pentru partide sau lideri care promit protecţie socială şi identitate naţională. Totuşi, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres şi modernizare, iar aceştia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare şi al populaţiei cu educaţie superioară. Acest lucru arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere şi modernizare, declară Remus Ştefureac.
“Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societăţii româneşti (aproximativ 60%) împărtăşeşte valori hibride, un melanj între intervenţionismul economic şi conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiţionale (care hiperbolizează rolul statului în economie) şi reflexe ale dreptei tradiţionale (care pune accentul pe tradiţii şi valori naţionale). Aceste opţiuni ale populaţiei pot explica, parţial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator”, afirmă el.
Remus Ştefureac adăugă că, deşi România se află “în vârful unui ciclu” de acumulare şi dezvoltare economică, “distribuţia inegală” a avuţiei, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflaţia, diversele tendinţe ideologice globale, exacerbate de “războiul informaţional” alimentează o cultură economică în care securitatea socială şi redistribuirea sunt percepute ca priorităţi faţă de eficienţa pieţei.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.103 persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
