Deputatul de Constanța al USR, Stelian Ion, spune că problema desemnării „din pix” a conducerii instanțelor este una reală, iar dezbaterea publică pe acest subiect este nu doar legitimă, ci necesară.
„În contextul mai larg al discuției despre capturarea justiției, o procedură arbitrară de numire a conducerii instanțelor nu ar face decât să confirme acest diagnostic.
După ce doamna judecător Grațiela Milu a publicat statistici îngrijorătoare privind delegările în funcțiile de conducere – din care rezultă limpede că delegarea a devenit regulă, iar numirea prin concurs excepție – conducerea CSM a ales să reacționeze nu prin argumente, ci prin atac.
În locul unei analize serioase și oneste, care să combată datele și concluziile prezentate, s-a recurs la ceea ce pare a fi reflexul instituțional favorit: un veritabil proces de intenție, de factură sovietică, îndreptat împotriva autorului analizei.“, afirmă parlamentarul constănțean.
Stelian Ion afirmă ceea ce s-a petrecut în CSM seamănă cu un proces de tip sovietic prin mai multe trăsături esențiale: absența unei acuzații formulate în prealabil, lipsa oricărei posibilități reale de apărare, documentate pe fiecare întrebare inchizitorială în parte (unele întrebări tendențioase vizau chestiuni de detaliu) și transformarea unei analize legitime într-o ședință publică transmisă în direct, în care s-a vorbit obsesiv despre o pretinsă „intenție de manipulare”.
„Nu a fost o dezbatere de idei, ci un cor concertat de intervenții menite nu să clarifice fapte, ci să intimideze, să „disciplineze” și să discrediteze. Pentru cine are răbdare, spectacolul poate fi urmărit accesând linkul din primul comentariu. Pentru cine nu dorește să-și piardă aproximativ o oră, impresia mea a fost aceea a unui grotesc desăvârșit. Șirul de rafale acuzatoriale a fost încheiat de Lia Savonea, care, în cel mai pur stil de tribunal ideologic, a tras concluziile procesului de intenție: doamna judecător ar fi devenit „vocea ecoului conjuncturii”, amplificând deliberat nemulțumirea publică pentru a-și construi un discurs de succes. Cu alte cuvinte, analiza statistică ar fi fost făcută cu rea-credință, pentru a întreține acuzații false la adresa unui sistem judiciar fără cusur.
Este de remarcat caracterul de linșaj instituțional: atacuri în cascadă, un șir neîntrerupt de întrebări tendențioase și un interogatoriu inchizitorial axat pe detalii marginale, invocate artificial pentru a ocoli esența problemei semnalate.
La fel de frapantă este lejeritatea cu care unii juriști din CSM denaturează legea prin interpretări care nu au nicio legătură nici cu limba română, nici cu logica juridică. Deși textul legal este limpede — delegarea este de cel mult 6 luni și poate fi prelungită pentru încă 6 luni (în total 12 luni)— unii susțin, fără jenă, că prelungirea ar putea fi dispusă de un număr nelimitat de ori.
Dacă legea ar fi fost într-adevăr neclară sau greșită, întrebarea firească pentru acești membri CSM este de ce acest aspect nu a fost semnalat atunci când CSM a avizat legile justiției adoptate în 2022. Au existat toate pârghiile pentru a formula propuneri și observații în cadrul procesului legislativ. A invoca acum, post-factum, pretinse ambiguități ale acestui articol de lege este o forțare lipsită de onestitate și de etică profesională.
În fine, este relevant de subliniat că, nici după această așa-zisă „dezbatere”, acuzatorii și gardienii deontologiei nu au formulat vreo propunere concretă de remediere. În schimb, s-au limitat la lamentări despre o presă „rău intenționată” și la încercări de intimidare a celor care îndrăznesc să vorbească despre probleme reale.“, mai afirmă Stelian Ion.
