Poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Mangalia au intervenit în această dimineață pentru remorcarea unei ambarcațiuni de pescuit rămasă fără propulsie pe Marea Neagră, în care de aflau două persoane.
În jurul orei 09.20, poliţiştii de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagra – SCOMAR au fost informați de către Autoritatea Navală Română – M.R.C.C. că o ambarcaţiune de pescuit, care se afla la 600 m față de digul pescăriei de la 2 Mai, a rămas fără propulsie și solicită intervenția.
Imediat, Garda de Coastă a dispus efectuarea unei misiuni cu o navă a Grupului de Nave Mangalia, pentru identificarea acesteia.
Poliţiştii de frontieră au acţionat operativ, iar la scurt timp, ambarcațiunea cu cele doua persoane aflate la bord a fost identificată, remorcată și adusă în siguranţă în Portul Mangalia.
Advertisement
Cele două persoane, cetățeni români în vârstă de 56, respectiv 53 de ani, nu au avut nevoie de asistență medicală. Cei doi pescari au declarat că în timp ce se aflau la pescuit motorul ambarcaţiunii s-a defectat, iar din lipsa altor mijloace de propulsie și din cauza condițiilor meteo nefavorabile, nu se mai puteau întoarce la mal.
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!
