Connect with us

Exclusiv

Retrocedarea pe acte false de la Mihail Kogălniceanu (1)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În timp ce presta activităţi de cazare şi cattering pentru militarii americani din baza de la Mihail Kogălniceanu, o companie a fost târâtă într-un scandal judiciar şi mediatic de proporţii. Proprietarii companiei, împreună cu primarul localităţii şi aproape toţi consilierii locali în funcţie, au dat cu subsemnatul la mai toate organele de anchetă din Constanţa: la Parchetul Judecătoriei, la DNA şi ulterior la parchetele Tribunalului şi Curţii de Apel. În acel dosar penal, deschis în 2009, s-au instituit sechestre asupra averii suspecţilor şi s-au efectuat mai multe expertize tehnice judiciare, întreaga investigaţie durând ani de zile. Au fost ani în care presa a relatat pe larg situaţia, uneori aducând direct acuzaţii de natură infracţională. Dar la final, în iulie 2015, acuzaţiile s-au prăbuşit ca un castel de cărţi, sub presiunea expertizelor multiple care se încăpăţânau să spună un adevăr diferit faţă de alegaţiile aşa-zisei părţi vătămate. Chiar şi după acel deznodământ presa a mai publicat titluri precum acesta: „Fostul primar şi consilierii din Mihail Kogălniceanu au primit NUP după ce au vândut terenul de sub hotelul Emi deşi era revendicat”. Simţul critic ne spune că pretenţia oricui de a pune mâna pe un teren de sub o construcţie ridicată legal este, din capul locului, deplasată. Căci toate legile din domeniul retrocedării de imobile, din 1991 încoace, se bazează pe filozofia simplă şi pe înţelesul oricui: nu se retrocedează în natură, foştilor proprietari interbelici, terenurile pe care s-au construit şosele şi autostrăzi, fabrici, uzine, aeroporturi, blocuri şi alte clădiri. Cum Dumnezeu s-a ajuns ca, în mintea unora, aceste excepţii absolute să devină regulă? Vă mai amintiţi de personajul acela care îngrădise o bucată dintr-un drum naţional, blocând traficul, pe motiv că terenul afectat utilităţii publice aparţinuse, înainte de război, bunicului său? Dar de sediul RATC Constanţa care a fost pur şi simplu ras de pe faţa pământului, după ce terenul de sub el a fost retrocedat foştilor proprietari interbelici? În mod paradoxal, avocatul care a obţinut tranzacţia extrajudiciară cu Primăria lui Mazăre de demolare a sediului RATC este cel care a reprezentat-o şi pe reclamanta din cazul Hotelului Emi din Mihail Kogălniceanu. El se numeşte Ionel Haşotti şi este, de departe, cel mai mare expert în retrocedări din Constanţa. La fel de paradoxal, fratele domniei sale este senatorul de o viaţă Puiu Haşotti, care deşi a participat la elaborarea legislaţiei din domeniul retrocedărilor, n-a reuşit să-i destăinuie filozofia simplă a acestor legi.

Dovada că Arhivele aveau un singur exemplar al unui act din 1949

Tot balamucul a început în anul 2006. Deşi se împliniseră 15 ani de când ar fi avut dreptul legal să solicite retrocedarea proprietăţii confiscate familiei sale de regimul comunist, Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu s-a socotit că niciodată nu e prea târziu. Deja îl cunoştea pe avocatul Ionel Haşotti, care o reprezenta în demersuri similare, prin care urmărea, împreună cu o verişoară, să retrocedeze şi terenul de sub cariera minieră activă de la Sibioara, teren exceptat şi el prin lege de la retrocedare, aşa cum am arătat în amplul serial dedicat acestui subiect. În cazul de faţă, „moştenitoarea” s-a înarmat cu un document emanat de la Arhivele Naţionale, respectiv un Act de Schimb încheiat pe 9 septembrie 1949 la Judecătoria Rurală Mihail Kogălniceanu. Potrivit acelui document de epocă, un judecător popular, pe numele său Eugen Gumă, atesta că în faţa sa se prezentase Gheorghe Nicolae, un delegat de la Ministerul Agricol, împreună cu Tudorancea N. Maria prin fiul său T. Tudorancea din comuna Mihail Kogălniceanu jud. Constanţa. Funcţionarul ministerial şi fiul Mariei Tudorancea prezentaseră judecătorului popular un Act de Schimb, unul singur, subscris de avocatul constănţean Gheorghe Bulgărea.

Act de Schimb incheiere autetificare

În Procesul-Verbal întocmit de judecătorul popular se atesta că părţile “au subscris în prezenţa noastră şi al doilea exemplar al actului, care se va păstra la dosar, iar noi am vizat ambele exemplare spre neschimbare”. Aşadar, un singur exemplar a fost păstrat la Judecătoria Rurală Mihail Kogălniceanu, ajungând ulterior în custodia Arhivelor Naţionale, după preluarea fondului documentar. Reţineţi: un singur exemplar! Acest unic exemplar păstrat la Arhive atesta că Tudorancea N. Maria prin fiul său T. Tudorancea ar fi dat Statului un teren de 0,2900 hectare cu vecinătăţile: la nord – linie; la sud – linie; la est – B. Teşeleanu; la Vest – plantaţie. Statul oferea la schimb un teren cu aceeaşi dimensiune, dar vecinătăţile nu se mai pot distinge datorită scrisului suprapus şi îngroşat.

Un expert miop nu vede clădirile de pe teren

Elena Mitrofan a depus la Comisia Locală de Fond Funciar Mihail Kogălniceanu acest înscris emanat de la Arhive, împreună cu mai multe declaraţii notariale ale unor terţi. Analizând documentele şi neînţelegând nimic din ele, Comisia i-a cerut să vină cu o expertiză extrajudiciară care să stabilească amplasamentul terenului, în funcţie de coordonatele cadastrale. Femeia a urmat calea indicată şi l-a angajat pe expertul Aurel Popovici. La capătul misiunii sale, expetul a întocmit un plan de situaţie, în interiorul căruia a desenat un patrulater, socotind că în acel loc s-ar afla fosta proprietate, adică în sudul localităţii Mihail Kogălniceanu, în zona Hotelului Emi deţinut de firma Cargo Romena SRL. Din schiţa expertului reieşea că terenul era liber de sarcini şi neafectat vreunei construcţii (la fel cum procedase un alt expert magnific şi în Cazul Carierei Sibioara). Dar în realitate, aşa cum avea să se demonstreze ulterior de experţii judiciari, în limitele stabilite se găseau cinci corpuri de clădiri, cu toate aflate în proprietatea Gabrielei Enache, asociată în firma Cargo Romena.

Popovici-Aurel-amplasament

Iată dovada că amplasamentul stabilit de Aurel Popovici era ocupat, parţial, de clădiri

Enache cumpărase clădirile în anul 2001 de la Administraţia Finanţelor Publice Constanţa, care le scosese la licitaţie ca etapă din procedura de recuperare a creanţelor de la Agrotransport SA. Clădirile existau în teren din anii 60, când se înfiinţase întreprinderea de stat Agrotransport din Mihail Kogălniceanu, pe un teren care anterior făcuse parte din trupul de pădure al localităţii („plantaţia” din Actul de Schimb adus de la Arhive). După dobândirea clădirilor, Gabriela Enache a transmis folosinţa lor firmei sale, Cargo Romena SRL, prin contract de comodat încheiat pe un termen de 20 de ani. Cargo Romena deţinea în vecinătate, tot din anul 2001, un teren în concesiune, de 225 de metri pătraţi, pe care îl obţinuse în vederea construirii Hotelului Emi. În 2003, suprafaţa concesiunii a fost majorată la 9.827,64 mp, cu acest titlu fiind incluse în folosinţa firmei şi terenul mai amplu pe care se aflau clădirile cumpărate de Gabriela Enache.

Un fals de zile mari: Actul de Schimb ieşise din copiator cu scrisul diferit

Falsul-materialAşadar, expertul extrajudiciar angajat de Elena Mitrofan stabilea un potenţial drept de moştenire în favoarea clientei sale chiar în trupul concesiunii, pe lângă şi pe sub clădirile care existau, dar el refuza să le vadă, cu deschidere la Drumul Naţional Constanţa-Hârşova de 52,72 metri liniari. Dar drumul naţional era la locul său încă din 1880, însă nu era, de nicio culoare, menţionat şi în Actul de Schimb produs de Mitrofan. La rândul său, Actul de Schimb se afla şi el anexat expertizei extrajudiciare. Numai că acel document după care se ghidase expertul Popovici, deşi trebuia să fie o copie a singurului exemplar păstrat la Arhivele Naţionale şi obţinut ca atare de Elena Mitrofan, diferea în mod sensibil de original. Copiatorul reuşise performanţa uluitoare să schimbe grafia copiei în raport cu originalul. Căci literele se înclinau diferit, iar cifrele se bulcau în altă manieră. Diferenţele sunt flagrante, aşa cum se poate observa cu ochiul liber din poză. Ori, având în vedere că documentul se păstrase la Arhive într-un singur exemplar, se năşteau suspiciuni foarte rezonabile de fals şi uz de fals. Pe 16 iunie 2006, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu a constatat că Actul de Schimb prezintă modificări, precum şi faptul că, din (ne)coroborarea declaraţiilor notariale cu expertiza extrajudiciară, nu reiese vechiul amplasament. În consecinţă, Comisia a respins cererea de retrocedare.

Judecătoarea Jianu ţine cont de actul modificat în copiator pe motiv că n-a fost declarat în fals

Ulterior, Mitrofan a depus contestaţie la Comisia Judeţeană de la Prefectura Constanţa, însă nici la acest nivel administrativ nu a găsit satisfacţie. Ca urmare, femeia s-a adresat Judecătoriei Constanţa, iar acţiunea sa de fond funciar a fost repartizată aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, cea învestită să se pronunţe şi asupra speţei de la Sibioara. Desigur, această întâmplare fericită pentru Elena Mitrofan ar putea fi rodul cel mai pur al întâmplării, deşi judecătoarea Corina Eugenia Jianu este judecată în acest moment pentru că a luat mită ca să pronunţe hotărâri judecătoreşti de retrocedare, prin fraudă la lege. În cazul instrumentat de DNA Constanţa, s-a probat că o „moştenitoare” deschisese trei dosare de judecată cu acelaşi obiect, iar ulterior a renunţat la două dintre ele, pentru a păstra doar dosarul care ajunsese la Jianu. Departe de noi să susţinem că aşa ceva s-a întâmplat şi în cazul de faţă, dar conduita fostei magistrate prezintă interes. Exact la fel ca în cazul Sibioara, judecătoarea Jianu s-a limitat să confere Elenei Mitrofan titlul de persoană îndreptăţită la retrocedare. Ca să procedeze în acest fel, judecătoarea a stabilit în hotărârea pe care a pronunţat-o la capătul litigiului, pe 23 martie 2007, că „pârâta (Comisia Locală Mihail Kogălniceanu – n.n.) nu a declarat în fals acest act (în speţă Actul de Schimb din 1949, cu modificările sale flagrante – n.n)”. Cenzurându-şi rolul activ la care o obliga procedura în astfel de situaţii în care există indicii temeinice de fals şi uz de fals, judecătoarea a trecut mai departe, ca trenul care nu opreşte în gară. Mai departe, adică la problema amplasamentului, în care a conchis exact la fel ca şi Comisia Locală în 2006: „din probele administrate în cauză (…) nu rezultă cu certitudine dacă terenul solicitat spre a fi reconstituit este liber pe vechiul amplasament”.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Sentinta-Civila-3328-din-2007.pdf”]

La final, destul de abrupt, a concluzionat că Elena Mitrofan face dovada calităţii de persoană îndreptăţită la retrocedare şi a obligat Comisia Locală să-i soluţioneze cererea într-una din cele trei modalităţi prevăzute de lege: restituirea vechiului amplasament, dacă este posibilă, atribuirea unei suprafeţe echivalente sau emiterea unei propuneri de despăgubire. Un an mai târziu, hotărârea avea să devină irevocabilă, iar în 2009, aşa cum am arătat, avea să înceapă un lung şir de anchete penale şi de presiuni mediatice pentru ca moştenitoarea să intre în posesia terenului retrocedat în baza actului considerat constitutiv de drepturi pe motiv că nu fusese declarat în fals. (Va urma!)

Comments

comments

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un inculpat pentru șpagă reabilitează grădinițele din Medgidia. Lucrările, blocate într-o majorare de preț

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgidia reabilitează unitățile de învățământ din localitate cu firma unui afacerist constănțean trimis în judecată pentru dare de mită. Este vorba de ABC Val SRL, care a beneficiat de-a lungul timpului de contracte extrem de avantajoase din partea unor baroni PSD-iști precum Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Claudiu Tusac (fostul primar al Mangaliei). Patronul firmei, controversatul Vasile Costea, a fost trimis în judecată în primele zile ale anului 2018 pentru dare de mită, alături de președintele de atunci al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu. În rechizitoriul întocmit, DNA a susținut că Vasile Costea i-ar fi mobilat lui Stanciu o vilă de la Năvodari, obținând în schimbul acestei mite intervenția magistratului pentru anularea unor contestații depuse de contra-ofertanții ABC Val în cadrul unei licitații de la Cumpăna. Ca urmare a intervenției, toate contestațiile au fost respinse, firma lui Costea obținând astfel un contract cu primăria condusă de PSD-ista Mariana Gâju pentru construirea unui campus școlar (Mai multe detalii AICI).

La câteva luni de la trimiterea lui Costea în judecată pentru dare de mită, firma acestuia a primit două contracte în serie de la Primăria Medgidia, condusă de Valentin Vrabie. Un al treilea contract vizând intervenții similare avea să fie încheiat în primăvara acestui an. În total, vorbim de 11.387.186,74 de lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 milioane de euro plus TVA. Autoritatea contractantă nu a organizat licitații publice, ci proceduri simplificate la care a participat doar firma ABC Val SRL, de una singură. Practic, vorbim de o formă mascată, dar la un mod rudimentar, de încredințare directă a lucrărilor. Toate cele trei contracte sunt finanțate din fonduri guvernamentale nerambursabile, prin celebrul Program Național de Dezvoltare Locală inventat de Liviu Dragnea.

Primul contract a fost anunțat în SICAP de Primăria Medgidia pe 4 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta se referă la reabilitarea, modernizarea și dotarea colegiului național Kemal Ataturk și a grădiniței Ion Creangă din localitate. Contractul a fost atribuit societății ABC Val SRL la valoarea de 6.840.291,59 de lei plus TVA. De acești bani, firma inculpatului trebuie să întocmească proiectele tehnice, devizele estimative, documentațiile tehnice pentru obținerea autorizațiilor de construire. De asemenea, trebuie să obțină avizele necesare, să ofere asistență tehnică din partea proiectantului și totodată să execute lucrările. Ultimele două cerințe sunt un nonsens și o gogomănie de proporții, pentru că societatea primește o sumă defalcată pentru a se asista pe ea însăși să execute bine proiectul întocmit de ea însăși. Această imbecilitate în achiziții se repetă și la celelalte două contracte.

Al doilea contract a fost urcat în SICAP la distanță de o zi, pe 5 octombrie 2018 (VEZI AICI). Acesta cuprinde intervenții absolut identice pentru grădinițele Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11.  ABC Val a împușcat 2.416.895,15 lei plus TVA.

În sfârșit, al treilea contract (VEZI AICI) a fost anunțat în SICAP pe 11 aprilie 2019 și se referă la aceleași intervenții pentru Grădinița 3, Grădinița 8 și Grădinița din Valea Dacilor. Contractul a fost atribuit la valoarea de 2.130.000 de lei plus TVA. Ca o noutate, în fișa de achiziție au fost incluse sume consistente pentru ”lucrări neprevăzute”. Primele două contracte nu conțin acest detaliu, iar din această cauză se întâmplă lucruri bizare.

O spune chiar fostul city-manager al Municipiului Medgidia, Bogdan Moșescu, un colaborator intim al primarului Valentin Vrabie, de care acesta s-a lepădat de curând. Vrabie îl cântă pe Moșescu pe Facebook, deși destul de subțire în raport cu amplele competențe pe care le are în mizerii de acest tip. Cu alții, inclusiv cu semnatarul articolului de față, primarul de la Medgidia a fost mult mai dezinhibat, folosind expresii de pârnăiaș ordinar. Dar timpul nu e pierdut nici pentru Moșescu, mai ales că acesta a trimis o scrisoare deschisă, în care pune degetul pe rană. Pe rana proiectelor de modernizare a unităților de învățământ cu firma afaceristului inculpat pentru dare de mită.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie, în vremurile de colaborare

Moșescu susține că cele trei finanțări PNDL au fost obținute pe baza stăruințelor sale, ca șef al echipei care s-a ocupat de atragerea resurselor nerambursabile. Acest lucru s-a întâmplat în luna mai 2018. Primăria s-a învrednicit să încheie primele două contracte după luni grele, la începutul lui octombrie 2018, în circumstanțele clientelare descrise în prima parte a articolului de față. Al treilea contract s-a încheiat, hăt, la aproape un an distanță de la accesarea finanțării, în aprilie 2019, tot în condiții clientelare, fără licitație, pe bază de abonament cu ABC Val. Toate cele trei proiecte, spune Moșescu, bat pasul pe loc. Singurul care a demarat până acum este proiectul de reabilitare a grădinițelor Piticot, Lucian Grigorescu și Nr. 11. Lucrările s-au pornit în vara acestui an, însă la scurt timp s-au oprit subit. Totul a încremenit și așa a rămas și la momentul de față, din motive pe care Moșescu le explică și le susține cu înscrisuri. Le vom trece în revistă, câteva rânduri mai jos. Până atunci, trebuie să spunem că lucrările începute și imediat înghețate afectează confortul și standardele educaționale ale preșcolarilor din Medgidia. Orașul are, cu totul, 6 grădinițe. Când cele 3 menționate mai sus au intrat în renovare, copiii, cadrele didactice și angajații auxiliari au fost repartizați în celelalte 3 grădinițe rămase în funcțiune. Practic, 6 grădinițe funcționează în 3 clădiri, într-un provizorat bulversant. Situația poate fi tolerată cu gândul la dotările moderne care urmează să se înfăptuiască. Însă, când vorbim de o încremenire în proiect – după o sintagmă a unui mare intelectual român – situația devine intolerabilă.

Am ajuns cu aceasta chiar la explicația lui Moșescu. El spune că blocajul a fost generat de faptul că, în urma realizării proiectului tehnic, au fost introduse lucrări suplimentare. Cu alte cuvinte, ale noastre, proiectantul a spus că executantul lucrărilor trebuie să facă niște lucruri în plus, cu alți bani în plus. Cum proiectantul și constructorul sunt aceeași persoană, apare suspiciunea rezonabilă, cum spun procurorii, că ABC Val a încercat să-și rotunjească încasările. Ar fi vorba de o majorare cu aproape 40% a valorii contractului, conform informațiilor noastre. Zice Moșescu, într-un stil destul de diplomatic: ”În aceste condiții, Primăria este obligată să organizeze noi licitații, pentru că așa cere Agenția Națională a Achizițiilor Publice (ANAP). Sesizarea ANAP a fost transmisă în data de 12 iulie 2019. De la acea dată eventualele noi licitații nici măcar nu au fost încărcate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice cu documentațiile tehnice pentru lucrările suplimentare”.

 

Moșescu a atașat un extras din adresa ANAP din 12 iulie 2019. Relatarea mai exactă este aceea că ANAP recomandă Primăriei Medgidia să anuleze demersul de modificare a contractului și să organizeze o licitație pentru atribuirea lucrărilor suplimentare. Or, de aici deducem că Primăria Medgidia a făcut deja un demers de a majora din pix valoarea contractului. O majorare de aproape 40% este în afara legii.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că, trecând în revistă înghesuirea copiilor arondați acestor grădinițe în celelalte 3 grădinițe funcționale, Moșescu mai spune o frază cu tâlc: ”la nivelul administrației locale se gândește doar în interes propriu, în timp ce locuitorii sunt amăgiți cu tot felul de declarații politicianiste fără a le oferi argumente logice”. Treaba cu populismul din declarații este simplă și se vede în conduita primarului Vrabie. Însă treaba cu interesul personal are ceva enigmatic în ea. O fi sau n-o fi interes personal aici, asta nu putem să ne dăm cu părerea. În consecință, ne oprim la datele certe ale problemei: că tipul inculpat că ar fi șpăguit un magistrat a primit de la Vrabie trei contracte de 2,4 milioane de euro, candidând de unul singur în proceduri simplificate; că lucrările s-au blocat pe tema unei majorări a valorii contractului; și că preșcolarii din Medgidia suferă de pe urma acestor netrebnicii.

Nu i-am solicitat un punct de vedere primarului Vrabie, pentru că până acum domnia sa a răspuns doar cu înjurături imposibil de publicat. Dacă, totuși, Valentin Vrabie înțelege să formuleze un punct de vedere într-un limbaj nelicențios, ne angajăm să-l publicăm aici. Scrisoarea deschisă a lui Bogdan Moșescu a fost publicată de Constanța.Ro și o puteți citi AICI.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: