Connect with us

Exclusiv

Retrocedarea pe acte false de la Mihail Kogălniceanu (1)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În timp ce presta activităţi de cazare şi cattering pentru militarii americani din baza de la Mihail Kogălniceanu, o companie a fost târâtă într-un scandal judiciar şi mediatic de proporţii. Proprietarii companiei, împreună cu primarul localităţii şi aproape toţi consilierii locali în funcţie, au dat cu subsemnatul la mai toate organele de anchetă din Constanţa: la Parchetul Judecătoriei, la DNA şi ulterior la parchetele Tribunalului şi Curţii de Apel. În acel dosar penal, deschis în 2009, s-au instituit sechestre asupra averii suspecţilor şi s-au efectuat mai multe expertize tehnice judiciare, întreaga investigaţie durând ani de zile. Au fost ani în care presa a relatat pe larg situaţia, uneori aducând direct acuzaţii de natură infracţională. Dar la final, în iulie 2015, acuzaţiile s-au prăbuşit ca un castel de cărţi, sub presiunea expertizelor multiple care se încăpăţânau să spună un adevăr diferit faţă de alegaţiile aşa-zisei părţi vătămate. Chiar şi după acel deznodământ presa a mai publicat titluri precum acesta: „Fostul primar şi consilierii din Mihail Kogălniceanu au primit NUP după ce au vândut terenul de sub hotelul Emi deşi era revendicat”. Simţul critic ne spune că pretenţia oricui de a pune mâna pe un teren de sub o construcţie ridicată legal este, din capul locului, deplasată. Căci toate legile din domeniul retrocedării de imobile, din 1991 încoace, se bazează pe filozofia simplă şi pe înţelesul oricui: nu se retrocedează în natură, foştilor proprietari interbelici, terenurile pe care s-au construit şosele şi autostrăzi, fabrici, uzine, aeroporturi, blocuri şi alte clădiri. Cum Dumnezeu s-a ajuns ca, în mintea unora, aceste excepţii absolute să devină regulă? Vă mai amintiţi de personajul acela care îngrădise o bucată dintr-un drum naţional, blocând traficul, pe motiv că terenul afectat utilităţii publice aparţinuse, înainte de război, bunicului său? Dar de sediul RATC Constanţa care a fost pur şi simplu ras de pe faţa pământului, după ce terenul de sub el a fost retrocedat foştilor proprietari interbelici? În mod paradoxal, avocatul care a obţinut tranzacţia extrajudiciară cu Primăria lui Mazăre de demolare a sediului RATC este cel care a reprezentat-o şi pe reclamanta din cazul Hotelului Emi din Mihail Kogălniceanu. El se numeşte Ionel Haşotti şi este, de departe, cel mai mare expert în retrocedări din Constanţa. La fel de paradoxal, fratele domniei sale este senatorul de o viaţă Puiu Haşotti, care deşi a participat la elaborarea legislaţiei din domeniul retrocedărilor, n-a reuşit să-i destăinuie filozofia simplă a acestor legi.

Dovada că Arhivele aveau un singur exemplar al unui act din 1949

Tot balamucul a început în anul 2006. Deşi se împliniseră 15 ani de când ar fi avut dreptul legal să solicite retrocedarea proprietăţii confiscate familiei sale de regimul comunist, Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu s-a socotit că niciodată nu e prea târziu. Deja îl cunoştea pe avocatul Ionel Haşotti, care o reprezenta în demersuri similare, prin care urmărea, împreună cu o verişoară, să retrocedeze şi terenul de sub cariera minieră activă de la Sibioara, teren exceptat şi el prin lege de la retrocedare, aşa cum am arătat în amplul serial dedicat acestui subiect. În cazul de faţă, „moştenitoarea” s-a înarmat cu un document emanat de la Arhivele Naţionale, respectiv un Act de Schimb încheiat pe 9 septembrie 1949 la Judecătoria Rurală Mihail Kogălniceanu. Potrivit acelui document de epocă, un judecător popular, pe numele său Eugen Gumă, atesta că în faţa sa se prezentase Gheorghe Nicolae, un delegat de la Ministerul Agricol, împreună cu Tudorancea N. Maria prin fiul său T. Tudorancea din comuna Mihail Kogălniceanu jud. Constanţa. Funcţionarul ministerial şi fiul Mariei Tudorancea prezentaseră judecătorului popular un Act de Schimb, unul singur, subscris de avocatul constănţean Gheorghe Bulgărea.

Act de Schimb incheiere autetificare

În Procesul-Verbal întocmit de judecătorul popular se atesta că părţile “au subscris în prezenţa noastră şi al doilea exemplar al actului, care se va păstra la dosar, iar noi am vizat ambele exemplare spre neschimbare”. Aşadar, un singur exemplar a fost păstrat la Judecătoria Rurală Mihail Kogălniceanu, ajungând ulterior în custodia Arhivelor Naţionale, după preluarea fondului documentar. Reţineţi: un singur exemplar! Acest unic exemplar păstrat la Arhive atesta că Tudorancea N. Maria prin fiul său T. Tudorancea ar fi dat Statului un teren de 0,2900 hectare cu vecinătăţile: la nord – linie; la sud – linie; la est – B. Teşeleanu; la Vest – plantaţie. Statul oferea la schimb un teren cu aceeaşi dimensiune, dar vecinătăţile nu se mai pot distinge datorită scrisului suprapus şi îngroşat.

Un expert miop nu vede clădirile de pe teren

Elena Mitrofan a depus la Comisia Locală de Fond Funciar Mihail Kogălniceanu acest înscris emanat de la Arhive, împreună cu mai multe declaraţii notariale ale unor terţi. Analizând documentele şi neînţelegând nimic din ele, Comisia i-a cerut să vină cu o expertiză extrajudiciară care să stabilească amplasamentul terenului, în funcţie de coordonatele cadastrale. Femeia a urmat calea indicată şi l-a angajat pe expertul Aurel Popovici. La capătul misiunii sale, expetul a întocmit un plan de situaţie, în interiorul căruia a desenat un patrulater, socotind că în acel loc s-ar afla fosta proprietate, adică în sudul localităţii Mihail Kogălniceanu, în zona Hotelului Emi deţinut de firma Cargo Romena SRL. Din schiţa expertului reieşea că terenul era liber de sarcini şi neafectat vreunei construcţii (la fel cum procedase un alt expert magnific şi în Cazul Carierei Sibioara). Dar în realitate, aşa cum avea să se demonstreze ulterior de experţii judiciari, în limitele stabilite se găseau cinci corpuri de clădiri, cu toate aflate în proprietatea Gabrielei Enache, asociată în firma Cargo Romena.

Popovici-Aurel-amplasament

Iată dovada că amplasamentul stabilit de Aurel Popovici era ocupat, parţial, de clădiri

Enache cumpărase clădirile în anul 2001 de la Administraţia Finanţelor Publice Constanţa, care le scosese la licitaţie ca etapă din procedura de recuperare a creanţelor de la Agrotransport SA. Clădirile existau în teren din anii 60, când se înfiinţase întreprinderea de stat Agrotransport din Mihail Kogălniceanu, pe un teren care anterior făcuse parte din trupul de pădure al localităţii („plantaţia” din Actul de Schimb adus de la Arhive). După dobândirea clădirilor, Gabriela Enache a transmis folosinţa lor firmei sale, Cargo Romena SRL, prin contract de comodat încheiat pe un termen de 20 de ani. Cargo Romena deţinea în vecinătate, tot din anul 2001, un teren în concesiune, de 225 de metri pătraţi, pe care îl obţinuse în vederea construirii Hotelului Emi. În 2003, suprafaţa concesiunii a fost majorată la 9.827,64 mp, cu acest titlu fiind incluse în folosinţa firmei şi terenul mai amplu pe care se aflau clădirile cumpărate de Gabriela Enache.

Un fals de zile mari: Actul de Schimb ieşise din copiator cu scrisul diferit

Falsul-materialAşadar, expertul extrajudiciar angajat de Elena Mitrofan stabilea un potenţial drept de moştenire în favoarea clientei sale chiar în trupul concesiunii, pe lângă şi pe sub clădirile care existau, dar el refuza să le vadă, cu deschidere la Drumul Naţional Constanţa-Hârşova de 52,72 metri liniari. Dar drumul naţional era la locul său încă din 1880, însă nu era, de nicio culoare, menţionat şi în Actul de Schimb produs de Mitrofan. La rândul său, Actul de Schimb se afla şi el anexat expertizei extrajudiciare. Numai că acel document după care se ghidase expertul Popovici, deşi trebuia să fie o copie a singurului exemplar păstrat la Arhivele Naţionale şi obţinut ca atare de Elena Mitrofan, diferea în mod sensibil de original. Copiatorul reuşise performanţa uluitoare să schimbe grafia copiei în raport cu originalul. Căci literele se înclinau diferit, iar cifrele se bulcau în altă manieră. Diferenţele sunt flagrante, aşa cum se poate observa cu ochiul liber din poză. Ori, având în vedere că documentul se păstrase la Arhive într-un singur exemplar, se năşteau suspiciuni foarte rezonabile de fals şi uz de fals. Pe 16 iunie 2006, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu a constatat că Actul de Schimb prezintă modificări, precum şi faptul că, din (ne)coroborarea declaraţiilor notariale cu expertiza extrajudiciară, nu reiese vechiul amplasament. În consecinţă, Comisia a respins cererea de retrocedare.

Judecătoarea Jianu ţine cont de actul modificat în copiator pe motiv că n-a fost declarat în fals

Ulterior, Mitrofan a depus contestaţie la Comisia Judeţeană de la Prefectura Constanţa, însă nici la acest nivel administrativ nu a găsit satisfacţie. Ca urmare, femeia s-a adresat Judecătoriei Constanţa, iar acţiunea sa de fond funciar a fost repartizată aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, cea învestită să se pronunţe şi asupra speţei de la Sibioara. Desigur, această întâmplare fericită pentru Elena Mitrofan ar putea fi rodul cel mai pur al întâmplării, deşi judecătoarea Corina Eugenia Jianu este judecată în acest moment pentru că a luat mită ca să pronunţe hotărâri judecătoreşti de retrocedare, prin fraudă la lege. În cazul instrumentat de DNA Constanţa, s-a probat că o „moştenitoare” deschisese trei dosare de judecată cu acelaşi obiect, iar ulterior a renunţat la două dintre ele, pentru a păstra doar dosarul care ajunsese la Jianu. Departe de noi să susţinem că aşa ceva s-a întâmplat şi în cazul de faţă, dar conduita fostei magistrate prezintă interes. Exact la fel ca în cazul Sibioara, judecătoarea Jianu s-a limitat să confere Elenei Mitrofan titlul de persoană îndreptăţită la retrocedare. Ca să procedeze în acest fel, judecătoarea a stabilit în hotărârea pe care a pronunţat-o la capătul litigiului, pe 23 martie 2007, că „pârâta (Comisia Locală Mihail Kogălniceanu – n.n.) nu a declarat în fals acest act (în speţă Actul de Schimb din 1949, cu modificările sale flagrante – n.n)”. Cenzurându-şi rolul activ la care o obliga procedura în astfel de situaţii în care există indicii temeinice de fals şi uz de fals, judecătoarea a trecut mai departe, ca trenul care nu opreşte în gară. Mai departe, adică la problema amplasamentului, în care a conchis exact la fel ca şi Comisia Locală în 2006: „din probele administrate în cauză (…) nu rezultă cu certitudine dacă terenul solicitat spre a fi reconstituit este liber pe vechiul amplasament”.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Sentinta-Civila-3328-din-2007.pdf”]

La final, destul de abrupt, a concluzionat că Elena Mitrofan face dovada calităţii de persoană îndreptăţită la retrocedare şi a obligat Comisia Locală să-i soluţioneze cererea într-una din cele trei modalităţi prevăzute de lege: restituirea vechiului amplasament, dacă este posibilă, atribuirea unei suprafeţe echivalente sau emiterea unei propuneri de despăgubire. Un an mai târziu, hotărârea avea să devină irevocabilă, iar în 2009, aşa cum am arătat, avea să înceapă un lung şir de anchete penale şi de presiuni mediatice pentru ca moştenitoarea să intre în posesia terenului retrocedat în baza actului considerat constitutiv de drepturi pe motiv că nu fusese declarat în fals. (Va urma!)

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: