Connect with us

Justitie

16 Martie: fugarul din Madagascar așteaptă o soluție în dosarul tunului de la Cazino Mamaia

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Tribunalul Constanța a finalizat azi judecata în dosarul penal nr. 2310/118/2015, amânând pronunțarea pentru data de 16 martie 2018. Actorii principali în această afacere judiciară de mare răsunet sunt fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, fugit între timp în Madagascar, și contabila sa, Sorina Gina Hortolomei-Moscu. În linii mari, Mazăre a fost acuzat că a păgubit Primăria cu sume de ordinul milioanelor de euro, vânzând mai multe terenuri din buricul stațiunii Mamaia unor firme controlate de Moscu.

Piesa centrală a afacerii judiciare o reprezintă vânzarea subevaluată a unui teren de 11.890 de metri pătrați, din zona Cazinoului din Mamaia, către Mehmetoglu SRL, societate administrată de Sorina Moscu. Așa cum a arătat procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat acest caz spectaculos, societatea Ginei Moscu a cumpărat complexul Cazino Sud, format din restaurantul Delta, cofetăria Cazino și minihotelul Cazino Sud de la o altă persoană juridică. Imobilele ocupau un teren de 2.690 mp, care se afla în domeniul privat al Municipiului Constanța. La un moment dat, societatea a formulat o cerere de cumpărare a terenului de la Primăria Constanța. Primăria a găsit oportună cererea, însă a plusat și a vândut societății un teren de cinci ori mai mare decât cel ocupat strict de construcții (11.890 mp). Se întâmpla pe 28 februarie 2007. Societatea Ginei Moscu a beneficiat de un preț de 200 de euro/mp și de plata în rate, în condițiile în care terenul situat în cea mai bună zonă din Stațiunea Mamaia valora 520 euro/mp.

Câteva luni mai târziu, mai exact pe 31 mai 2007, Mehmetoglu SRL a mai cumpărat un teren de 502,81 de metri pătrați tot în zona Cazino, de la RAEDPP-ul condus de actualul parlamentar Radu Babuș. La mijloc a fost un simulacru de licitație la care a partuicipat doar Sorina Moscu, prin două firme pe care le controla, Mehmetoglu SRL – implicată și în prima tranzacție – respectiv Bulevard SA. Licitația a fost câștigată de Mehmetoglu, care a plătit pentru terenul de la Cazino 126.250 de euro. Valoarea pe metru pătrat a fost de 251,08 euro, cu mult sub valoarea reală. Ulterior, terenul și clădirile de pe el au fost vândute către Bulevard, care le-a transmis mai departe către Millenium Global Development SA. Toate cele trei firme erau administrate de Sorina Moscu, fapt pentru care DNA a formulat acuzația de spălare de bani. DNA spune că municipalitatea a fost păgubită prin cele două tranzacții cu 2.971.420 de euro.

În dosar sunt expuse și fapte referitoare la subevaluarea cruntă a terenului de sub fostul Palat Regal din Constanța – Club Castel, care a fost vândut cu 23,56 euro/mp. De asemenea, Mazăre a fost acuzat că a refuzat să pună în aplicare o sentință civilă referitoare la predarea a două terenuri către proprietarul lor. Cele două suprafețe erau folosite de prietenul său Niculae Nejloveanu. Primăria a trebuit să plătească despăgubiri civile în acest caz de 141.696,14 lei.

La momentul începerii urmăririi penale, în anul 2005, actualul inculpat din Madagascar declara presei:

M-au chemat pentru terenul de sub Cazinoul din Mamaia. L-am vandut si acum este al proprietarului. Si asa ne da in judecata proprietarul, ca dupa ce a dat bani pe el in 2007, in 2011 au pus Cazinoul pe lista de monumente si nu-l mai lasa sa construiasca. A dat un milion si ceva de euro pe jumatate din teren. Pe cealalta jumatate a mai dat unul un milion de euro. Acum sa dam si banii inapoi, ma cerceteaza și procurorii și tot așa. (…) Ma cerceteaza din 2005, nimic nou”.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS numirea Adinei Florea la șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

“În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere.

În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: