,,Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, pe 29 iulie 1848.
La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ,,Un răsunet” scris de Andrei Mureşanu, poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al epocii Revoluţiei de la 1848. Poemul a fost pus pe notele unei melodii culeasă de Anton Pann.
Conţinutul profund patriotic al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. Nicolae Bălcescu numea acest imn ,,o adevărată Marsilieză românească”.
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în SUA, în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
