Au trecut deja 34 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, cel mai grav din istoria energiei nucleare.
A fost un accident major în centrala nucleară, pe data de 26 aprilie 1986, la ora 1.23 noaptea. Reactorul cu nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale și scurgeri radioactive.
Potrivit experţilor, accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel de la Fukushima (Japonia), de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și Nagasaki.
Un nor de precipitaţii radioactzive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea “radiație” din certificatele de deces.
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în anul 2002.
În România s-a aflat cu întârziere despre ce s-a întâmplat la Cernobîl. La data de 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev se schimbase brusc şi norul radioactiv care măturase deja nordul continentului european atinsese şi teritoriul românesc. La aproape o săptămână după explozia de la Cernobîl, chiar de 1 Mai, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România.
Între timp, însă, populaţia ieşise la iarbă verde şi petrecuse în natură, profitând de zilele libere de 1 Mai. Începând cu ziua de 2 mai, oamenilor le-a fost recomandat să spele bine fructele şi legumele sau să evite ieşirile copiilor în spaţii largi.
Ulterior a fost declanşată o campanie în şcoli prin care elevilor li s-a administrat “antidotul” – o doză de iod.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
