Fostul ministru al Justiției, deputatul USR Stelian Ion, susține că actuala criză din sistemul judiciar este rezultatul legilor justiției adoptate în 2022, despre care afirmă că au favorizat „capturarea” instituțiilor din domeniu. Într-un punct de vedere public, acesta spune că avertismentele formulate de USR la momentul adoptării acestor acte normative au fost ignorate și critică lipsa unei reforme reale a justiției. Totodată, Stelian Ion acuză că actualul context confirmă efectele negative ale legislației promovate în mandatul fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, și cere măsuri ferme pentru corectarea situației.
Iată punctul de vedere integral al lui Stelian Ion și intitulat: „Justiția capturată în acțiune“:
„Avertizam încă de la adoptarea legilor justiției promovate de Cătălin Predoiu & Co. asupra riscului capturării sistemului judiciar.
În 2022, cei mai vehemenți apărători ai acestor legi erau colegii noștri din PNL. Nu am absolut nicio satisfacție să constat că tocmai cei care ne criticau atunci pentru că nu susțineam aceste legi toxice se plâng astăzi de o justiție capturată și oligarhizată. Aș fi preferat să nu fi avut dreptate.
Astăzi, sistemul lovește chiar în PNL, partidul care a promovat aceste legi toxice. O amară ironie.
M-aș fi bucurat ca, în loc să discutăm aproape exclusiv despre salariile și pensiile magistraților, să fi vorbit cu adevărat despre reforma sistemului judiciar. Pe tema drepturilor salariale ale magistraților, Lia Savonea a câștigat decisiv teren. În interiorul sistemului, ea este percepută de mulți magistrați drept un apărător al intereselor lor.
În schimb, reforma justiției a fost evitată. Lipsa unei abordări ferme din partea președintelui Nicușor Dan și, ulterior, a Guvernului Bolojan ne-a adus în punctul în care ne aflăm astăzi: hotărâri judecătorești pronunțate în timp record împotriva unui partid politic aflat pe „lista neagră” a CSM, completuri specializate pentru litigii privind partidele politice, adică judecători desemnați de conducerea instanțelor să soluționeze aceste cauze, hotărâri judecătorești de “decapitare” a liderilor politici aflați pe lista neagră a CSM etc.
Am avertizat atât asupra efectelor acestor legi, cât și asupra unor numiri în funcții-cheie din instanțe și parchete (inclusiv asupra numirii domnului Cosmin Grossu Sterea la conducerea Tribunalului București). Noi am vorbit. Noi am avertizat. Din păcate, prea puțini au ascultat.
Înțeleg că Guvernul discută astăzi oportunitatea sesizării CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și puterea executivă. Foarte bine, dar foarte târziu. Acest demers trebuia făcut imediat după adoptarea hotărârii CSM prin care partide politice, ONG-uri și jurnaliști au fost trecuți pe o „listă neagră” a pretinșilor „dușmani ai justiției”, în timp ce alte partide, precum PSD, erau, prin excludere, tratate ca partide „prietene” ale acestei justiții conduse de Lia Savonea, iar personaje precum Cătălin Predoiu ajungeau, practic, pe „lista albă”.
Se mai miră cineva astăzi că cei aflați pe lista neagră pierd procese pe bandă rulantă, în timp ce ceilalți – inclusiv gașca pucistă din PNL, în frunte cu doi foști miniștri ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu, care au contribuit la construirea acestui sistem – câștigă proces după proces?
La ce a folosit grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru modificarea legilor justiției? Chiar nu erau cunoscute problemele sistemului? Din exterior, acest grup a fost perceput mai degrabă ca un mijloc de amânare a reformelor decât ca un instrument real de schimbare. Astăzi a venit nota de plată pentru această ezitare.
Poate fi un subiect de reflecție pentru toți cei care astăzi deplâng o justiție capturată, dar care, ieri, fie au susținut legile Predoiu, fie au ezitat să le corecteze la timp.“
Citește și:
PNL reacționează dur după ce Tribunalul București a suspendat hotărârea de organizare a Congresului Extraordinar
Președinții judecătoriilor din România, reacție dură împotriva PNL: „Comunicatul PNL, o formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție“
