Curtea Constituțională a României a admis joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 38/2026, referitoare la programul SAFE. Decizia vizează limitele în care un Guvern demis prin moțiune de cenzură mai poate adopta acte normative cu putere de lege.
Sesizarea lui Sorin Grindeanu a vizat modul în care Cabinetul condus de Ilie Bolojan a adoptat ordonanța privind programul SAFE, după ce Parlamentul retrăsese încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai.
În argumentația sa, liderul PSD a susținut că un Guvern demis nu mai poate exercita decât atribuții de administrare curentă a treburilor publice, potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, și că nu ar mai putea recurge la delegarea legislativă în aceleași condiții ca un Executiv cu puteri depline.
O altă critică a vizat faptul că ordonanța ar fi reglementat inclusiv domenii pentru care existau deja inițiative legislative aflate în dezbaterea Parlamentului. În opinia lui Grindeanu, intervenția Executivului ar fi afectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.
Ce înseamnă decizia CCR
Constatarea unui conflict juridic de natură constituțională înseamnă că disputa dintre cele două autorități nu este doar una politică, ci privește exercitarea atribuțiilor stabilite prin Constituție.
În acest caz, problema centrală este dacă un Guvern demis poate adopta o ordonanță de urgență cu un conținut legislativ substanțial, în condițiile în care atribuțiile sale sunt limitate la administrarea curentă a treburilor publice.
Decizia CCR confirmă admiterea sesizării formulate de Sorin Grindeanu. Ea nu trebuie însă confundată automat cu anularea ordonanței sau cu anularea tuturor măsurilor adoptate în baza acesteia. Pentru stabilirea efectelor juridice concrete trebuie analizate dispozitivul și motivarea integrală a hotărârii Curții.
Ce se întâmplă cu programul SAFE
Programul SAFE este un mecanism european destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării și consolidării capacităților de apărare ale statelor participante.
Ordonanța contestată face parte din cadrul normativ național asociat acestui program. Prin urmare, decizia CCR poate avea implicații asupra modului în care sunt reglementate și implementate anumite măsuri naționale, în funcție de efectele stabilite de Curte.
Totuși, constatarea conflictului constituțional dintre Guvern și Parlament nu înseamnă, prin ea însăși, că programul european SAFE este anulat sau că toate proiectele și contractele asociate acestuia devin automat nule.
Pentru a stabili dacă anumite prevederi ale ordonanței nu mai pot produce efecte și ce măsuri trebuie luate în continuare, este necesară examinarea hotărârii integrale a CCR și a eventualelor acte normative adoptate ulterior.
Miza politică și constituțională
Dincolo de disputa dintre Sorin Grindeanu și Guvernul condus de Ilie Bolojan, decizia are o miză instituțională importantă: delimitarea atribuțiilor unui Executiv demis de Parlament.
Cazul readuce în discuție raportul dintre puterea executivă și cea legislativă, precum și limitele în care un Guvern aflat în regim interimar poate interveni prin ordonanțe de urgență în domenii care se află deja în procedură parlamentară.
Prin admiterea sesizării, CCR a dat curs demersului președintelui Camerei Deputaților și a constatat existența conflictului constituțional reclamat. Efectele concrete asupra OUG nr. 38/2026 și asupra măsurilor legate de programul SAFE trebuie stabilite în raport cu soluția integrală pronunțată de Curte.
