O comisie de anchetă a Senatului României investighează cazul halucinant al retrocedării carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dezbătut pe larg de ziarul nostru. Informația a fost dată publicității de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Palaz, la sfârșitul săptămânii trecute. Oficialul CJC spune că a participat la sediul Prefecturii Constanța, în calitate de martor, la ancheta desfășurată de Comisia de investigare a abuzurilor și corupției din Senatul României.
Rolul lui Claudiu Palaz în blocarea retrocedării ilegale
Înainte de a trece în revistă declarațiile lui Claudiu Palaz trebuie să reamintim, succint, coordonatele acestui caz. În anul 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren de 20 de hectare la Sibioara, care se suprapunea peste cariera de piatră din localitate. Carierele sunt exceptate prin lege de la retrocedare. Însă avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. Societatea care exploata cariera Sibioara cu aprobarea Guvernului nu a fost citată în proces. Ne referim aici la SC Somaco Construct SRL, o firmă cumpărată cu ani buni înainte de omul de afaceri Grigore Comănescu, care a plătit 4 milioane de euro. În 2009, societatea s-a trezit cu executorul judecătoresc la poartă. Aflând de retrocedarea ilegală, Somaco Construct a deschis un proces de fond funciar în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către bătrânele reprezentate de Ionel Hașotti. În 2011, societatea a câștigat o hotărâre irevocabilă, în care i se recunoșteau drepturile. În acel context, Somaco a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă pe atunci de prefectul Claudiu Palaz, să nu procedeze la emiterea titlului de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti. Palaz a emis o hotărâre, 266/2011, prin care a invalidat propunerea de punere în posesie și de emitere a titlului de proprietate pentru bătrânele reprezentate de Hașotti, bloând astfel pentru o vreme o situație de încălcare gravă a legii.
Vanghelița, Chirățica, Ghernaja
Ulterior, Ionel Hașotti a obținut imposibilul. În speță, acesta a declarat recurs la hotărârea dată deja în recurs și a obținut astfel revocarea hotărârii irevocabile în fața unui complet condus de judecătoarea Vaghelița Tase. După revocare, procesul a fost rejudecat de judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care au dat câștig de cauză clienților lui Ionel Hașotti. Însă aceștia au primit titlu de proprietate asupra terenului din carieră abia în anul 2016. Din acest motiv, ei au cerut despăgubiri de la Prefectură de 500.000 de euro pentru toată perioada de întârziere, dintre 2008 și 2016. La un moment dat, din toți prefecții care s-au succedat în funcție între 2008 și 2016, doar Claudiu Palaz a fost trimis în judecată pentru acest prejudiciu. Însă rechizitoriul întocmit special pentru el a fost anulat de instanța de judecată, care a descoperit că procurorul de caz fusese, pe vremuri, avocatul uneia din beneficiarele retrocedării.
Prectura depune acțiune pentru constatarea nulității titlului de proprietate
Tot în 2016, Prefectul de la acel moment a deschis un proces în care a cerut anularea titlului de proprietate emis în beneficiul clienților lui Ionel Hașotti. Prefectul a cerut să se constate nulitatea titlului pentru faptul că s-a încălcat legea care interzice retrocedarea carierelor, dar și pentru faptul că persoanele puse în posesie nu au prezentat acte ulterioare anului 1945. La începutul acestui an, Judecătoria Constanța a respins acțiunea pe fond. Judecătorul fondului a opinat că nu poate analiza încălcarea articolului 4 alin. 1 din Legea 1/2000 care interzice expres retrocedarea carierelor, pe motiv că acest aspect ar fi fost discutat în cadrul procesului de retrocedare din anul 2008. În realitate, nicăieri în procesul aranjat din 2008 nu s-a menționat acest temei de drept. De cealaltă parte, instanța de fond a luat de bun un act cu aparență de fals, datat în 1947, deși nu emana de la o autoritate a statului și era scris cu î din i, pe baza regulilor ce au fost introduse prima oară în anul 1953. În plus, acte autentice emise de Arhivele Naționale contrazic fățiș actul cu aparență de fals.
Apelul tardiv al lui Ioan Albu
Aspectele de o simplitate și o forță probantă de ordinul evidenței arătate mai sus puteau foarte ușor să întoarcă soarta procesului în calea de atac. Însă Prefectura a ”uitat” să trimită cererea de apel în termenul legal. În acest fel, apelul a fost declarat tardiv. După scandalul de presă care a urmat acestei făcături oribile, prefectul care a gestionat situația, Ioan Albu, s-a retras din funcție.
Claudiu Palaz: E combinație! NIște șmecheri – Strutinsky și Hașotti
Revenim la susținerile ”martorului” Claudiu Palaz. Acesta a declarat presei că o parte din analiza comisiei de abuzuri a Senatului a vizat apelul declarat tardiv, la care ne-am referit în paragraful anterior. El spune că plicul care conținea data de la care curgea termenul de promovare a apelului a fost furat din Prefectură. De asemenea, spune că juristul care s-a ocupat de caz s-a prezentat cu apelul redactat la șefa serviciului juridic (Ștefania Mitițescu – n.r.) în termenul legal, însă în ultima zi a termenului de depunere, la ora 15, încă se mai dezbătea în Prefectură cum ar trebui trimis apelul la instanța… care – spunem noi – se află peste drum de instituție, la 3 minute de mers la pas. În cele din urmă, apelul a fost trimis la două zile distanță după expirarea termenului prevăzut de lege. Palaz susține că vinovată de situație ar fi, așadar, șefa serviciului juridic din Prefectură, iar nu fostul prefect Ioan Albu. El crede că situația retrocedării abuzive a carierei poate fi îndreptată doar de organul de urmărire penală, dacă va fi sesizat de comisia de abuzuri a Senatului României. Nu în ultimul rând, vicepreședintele CJC a spus că în spatele afacerii retrocedării ilegale se află ”niște șmecheri”, în speță omul de afaceri Sorin Strutinsky și avocatul Ionel Hașotti. În clipul care însoțește articolul nostru, puteți urmări declarația de presă a lui Claudiu Palaz.
Va urma!
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
