Connect with us

Politica

A început votul online pentru alegerea președintelui USR PLUS. Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irineu Darău vor șefia alianței

Publicat

la

USR PLUS anunţă că, miercuri, la ora 10.00, a început votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii. Scrutinul este online şi se va desfăşura în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine peste 50% din voturi. Aproximativ 50.000 de membri sunt aşteptaţi să voteze unul dintre cei trei candidaţi, co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioţoş, dar şi senatorul Irineu Darău.

”Începând de miercuri, 15 septembrie, membrii USR PLUS votează noul preşedinte ale partidului rezultat în urma fuziunii dintre USR şi PLUS. Votul se desfăşoară online, prin intermediul unei platformei securizate, în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să obţină peste 50% din voturi în primul tur”, a transmis USR PLUS.

Potrivit formaţiunii, programul alegerilor este următorul:

Turul 1 – start vot 15.sep. 10:00 am, stop vot: 22.sep. 10:00 am

Turul 2 – start vot: 23.sep. 10:00 am, stop vot: 30.sep. 10:00 am

”Aproximativ 50.000 de membri vor vota noul preşedinte USR PLUS. În competiţia internă s-au înscris trei candidaţi: Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irineu Darău. Rezultatul votului online va fi validat de congresul USR PLUS care are loc în weekendul 2-3 octombrie, la Romexpo, în Bucureşti”, a mai transmis conducerea alianței.

În cadrul Congresului, delegaţi ai filialelor din toată ţara vor alege şi membrii Biroul Naţional al USR PLUS care asigură conducerea executivă a partidului alături de preşedinte.

În luna mai 2021, USR şi PLUS au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la toate scrutinele electorale: alegeri europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.

Conducerea partidului este asigurată de cei doi co-preşedinţi Dan Barna şi Dacian Cioloş şi de Biroul Naţional Reunit format din liderii liderii USR PLUS.

INFO1! Din partea USR din Biroul Naţional Reunit fac parte: Claudiu Năsui, Stelian Ion, Iulian Bulai, Nicu Ştefănuţă, Cristina Prună, Allen Coliban, Cristian Seidler, Liviu Mălureanu, Cătălin Drulă, Tudor Benga, Silvia Dinică, Cătălin Stancu, Ana Ciceală, Teodora Stoian, Diana Mureşan, Cristian Alin Moş, Andrei Corbu, Mihai Goţiu, Elek Levente, Radu Mihail, Ştefania Petre, Vlad Botoş, Ionuţ Moşteanu, Anca Sawaya.

INFO2! Din partea PLUS din Biroul Naţional Reunit fac parte: Monica Berescu, George Căţean, Anca  Dragu, Victor Giosan, Andrei  Lupu, Alin Mituţa, Oana Ţoiu, Dragoş Tudorache, Oana Ursache, Vlad Voiculescu, Ramona Strugariu, Dragoş Pîslaru, Sergiu Hossu, Ciprian Teleman şi Ioana Mihăilă.

Partidul este reprezentat de 8 europarlamentari, 80 de parlamentari, iar la alegerile locale din 2020, USR PLUS a câştigat primăriile marilor oraşe din ţară – Timişoara, Alba Iulia, Braşov, Bacău, Sectoarele 1 şi 2 din Bucureşti, Câmpulung Muscel şi a obţinut peste 1200 de mandate în consilii locale şi peste 100 de mandate în Consilii Judeţene. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă
Apasă pentru a comenta

Trebuie să te autentifici pentru a scrie un comentariu Login

Lasă un răspuns

Politica

Dan Motreanu, mesaj dur: „Congres RATAT. Ce înseamnă echipa câştigătoare? Pe cine au învins?“

Publicat

la data de

Scris de

Văzut drept un al treilea candidat la șefia PNL, europarlamentarul Dan Motreanu, liderul PNL Giurgiu, este dezgustat de ceea ce se întâmplă în partid. Motreanu, a anunţat astăzi că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un congres ratat şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe.

„Nu candidez pentru nicio funcție la acest congres al PNL, deși organizația pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obținut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naționale. Este și cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizație PNL și este un model pentru administrația publică românească.

Performanța, rezultatele, leadershipul nu sunt confirmate de funcții, ci funcțiile ar trebui să le aibă la bază și să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simț ne cere asta. Asta este regula în orice organizație, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani și voi fi aici și peste un an și peste doi și peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL cu sau fără funcții. Am câștigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL și tot aici voi fi, indiferent de funcțiile trecătoare.

Deși nu s-a făcut nicio evaluare în PNL după alegerile parlamentare, realitatea este că în doar 12 județe PNL a ieșit pe primul loc. Cu siguranță am fi obținut un rezultat mai bun la alegeri, dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeași pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcții în partid.

Nu este normal să avem în conducerea națională a PNL oameni care nu au fost confirmați de votul cetățenilor în propriile județe. Cum nu este normal ca vicepreședintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizații, altul decât al eșecului și al “combinagiilor”?! Ce înseamnă ”echipa câștigătoare” atunci? Pe cine au învins?

Câștigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roșu, sau câștigători consacrați în numeroase bătălii precum Caraș-Severin sau Bihor?! Se clamează democrația și meritocrația și nu le practicăm în propriul partid?“, este mesajul tăios al lui Motreanu pe Facebook.

Motreanu constată că în urma fuziunii PDL-PNL politicienii nu au scăpat de obiceiurile rele.

„Cu regret spun că în urma fuziunii am luat și ce este mai rău de la cele două partide. De la fostul PDL am luat vasalitatea față de șef/președintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar și când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoiala și dezbaterea unor decizii, caracteristica “politicii de gașcă” – toate atât de străine de spiritul PNL și de cel al unei organizații democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă față de persoană și din ce în ce mai puțin față de principii, valori, reguli și care se plasează departe de electorat, nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanței electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulțumite să fie în planul doi. Unii șefi de filiale cred sincer că ”dacă nu curge pică” și nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că șeful îi va pune pe primul loc în județul lor, chiar dacă suntem “mai mici”.“, a spus liderul PNL Giurgiu.

„Congresul este ratat”

El spune că acest congres trebuia să pună în discuție două teme mari: reforma internă și găsirea de soluții de guvernare.

„Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult așteptate, creșterea prețurilor în energie și efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni și mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacția întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate.

Ceea ce nu s-a înțeles de către liderii partidului este că PNL nu își mai permite să rămână în paradigma actuală, “că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru Congres, va crea dificultăți și mai mari în procesul de elaborare și comunicare de soluții pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcționare instituțională internă bazată pe performanță, loialitate și meritocratie, generațiile noi, cetățenii activi care se raportează la alte referințe își vor modifica opțiunile și se vor îndepărta de PNL

Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranța că PNL este o opțiune a unui alt mod de a face politică?

Și încă ceva… Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma și pentru a atinge așteptările cetățenilor, prin decizii grele, uneori dureroase. Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunțăm la el, iar mâine și duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul că PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversați. Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL si, mai ales, pe al Președintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o știm clar si răspicat toți liberalii!“, a subliniat Motreanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

(VIDEO) Remus Negoi: „Ia românească, la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial“

Publicat

la data de

Scris de

Legea 360/2021 privind declararea datei de 24 iunie „Ziua naţională a iei” a fost în dezbatere a Senatului. Remus Negoi, senator de Constanța al USR-PLUS, spune că, într-o intervenţie pe care a avut-o în faţa colegilor săi, a subliniat importanţa acestui element al portului tradiţional românesc, cunoscut pe plan internaţional. „Cămaşa cu altiţă, de o frumuseţe unică şi originală, este un simbol naţional care trebuie să devină un bun mondial. Ia românească este la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial. UNESCO a comunicat oficial în luna iulie autorităților române acceptarea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a iei româneşti, în anul 2022, în Lista patrimoniului mondial imaterial.

I-am îndemnat pe colegii mei din Senat să voteze iniţiativa legislativă pentru ca data de 24 iunie să devină un reper național oficial pentru ia românească, cea care ne conferă unicitate și identitate spirituală.“, a spus Negoi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Șefa Comisiei Europene vine luni la București să pentru o întrevedere cu Florin Cîțu. Ce vor discuta

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Florin Cîțu va avea luni, 27 septembrie, o întrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vizita la București a înaltului oficial european are loc în contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul Florin Cîțu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele României, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună.

„Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: